Proiectul de măsuri privind reducerea cheltuielilor în administrație. Guvernul propune creșterea veniturilor fără să controleze risipa. Efectele perverse ce pot apărea

Proiectul de lege privind reducerea cheltuielilor în administrația publică este centrat, așa cum era de așteptat, pe concedieri și tăieri salariale pentru a atrage mai mulți bani la buget. Guvernul nu are în vedere mecanisme prin care să reducă risipa sau să o pună sub control.

Proiectul de lege propus de Ministerul Dezvoltării

Propunerea de act normativ pare a fi făcut să nu deranjeze foarte mult autoritățile locale – primari și președinți de consilii județene – și, în același timp să dea satisfacție adepților premierului Bolojan. De asemenea, proiectul de lege, inițiat de Ministerul Dezvoltării, are în vedere măsuri care vor duce la politizarea și mai mult a instituțiilor publice.

Legea va modifica mai multe acte normative în acord cu intențiile lui Ilie Bolojan de a tranforma administrația publică într-un instrument docil, la dispoziția șefilor. Pe lângă prevederile care au în vedere funcționarea instituțiilor publice, sunt prevăzute măsuri de represiune împotriva celor care cetățenilor care nu pot sau nu doresc să-și plătească taxele și impozitele, din diferite motive.

„Proiectul prevede o scădere cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală, fără să fie afectate salariile de bază ale angajaților, prin reorganizarea instituțională, reducerea de sporuri sau tăieri de posturi. La nivelul autorităților locale se prevede o reducere a posturilor de la pct. 1 din anexa la OUG nr. 63/2010, care va genera pe ansamblul autorităților administrației publice locale o reducere cu 10% a posturilor ocupate”, a transmis Ministerul Dezvoltării, într-un comunicat de presă.

Inițiatorii actului normativ susțin că acesta este necesar în condițiile în care România şi-a asumat reducerea deficitului bugetar la sub 3% în anul 2031. Pentru a obține aceste rezultate este nevoie de reducerea cheltuielilor publice care să determine o ajustare de la 41,9% din PIB la 35,9% din PIB în anul 2031. Potrivit estimărilor, economiile realizate la buget în 2026 vor fi de 3,367 miliarde de lei, iar în anii 2027-2030, vor fi de 5,765 miliarde de lei.

Limitarea mandatelor pentru înalții funcționari

Proiectul de lege propune limitarea mandatelor de conducere pentru înalții funcționari publici care activează în sistemul public. Măsura îi vizează, cu precădere pe funcționarii de carieră, cei care și-au ocupat locurile prin concurs. Dat fiind că legea îi protejează, în prezent, aceștia sunt mai greu de îndepărtat, dacă nu sunt pe placul conducărorilor.

Cei care sunt familiarizați cu funcționarea instituțiilor publice știu că este nevoie de presiuni, hărțuiri, amenințări din partea conducătorilor numiți politic pentru a scăpa de funcționarii care și-au câștigat posturile prin concurs. Or, fiecare astfel de șef este mai puțin interesat de performanță cât de plasarea unor oameni docili, cu recomandare de la partid.

Prin reglementările propuse de guvern, mandatul înalților funcționari publici va fi limitat la trei ani cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ani pe aceași funcție. Apoi, vor fi mutați pe o altă poziție, logic, în funcție de locurile disponibile. Dacă nu vor mai fi locuri pentru ei, evident vor fi retrogradați sau chiar concediați.

Legea propune și un mecanism de evaluare multianuală care, ținând cont de felul în care funcționează administrația publică, va permite îndepărtarea oamenilor incomozi. De altfel, funcționarii de carieră, care nu răspund comenzilor politice, reprezintă cea mai mare problemă pentru politicienii puși la conducerea unor instituții. Iar noua lege va permite schimbarea oricui, fără teamă de reclamații sau procese și despăgubiri de plată.

Reducerea numărului de posturi la cabinetele demnitarilor

Proiectul de lege prevede reducerea numărului de posturi din cadrul cabinetului sau cancelariei demnitarilor sau aleșilor din administrația locală. Pentru premier, numărul de posturi alocate scade de la 9 la 5, iar pentru primarul Capitalei scade de la 6 la 4.

La Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și la Agenția Națională pentru Locuințe vor fi un număr de membri în consiliul de administrație limitat la 5, față de 9, respectiv 7, în prezent.

Proiectul mai prevedere reducerea numărului maxim de posturi la nivelul prefecturilor cu 25%. De menționat că prefecturile sunt structuri cu atribuții neclare, mari consumatoare de resurse financiare. Multe dintre atribuțiile prefecților se suprapun cu cele alte altor instituții.

Desființarea acestor structuri ar putea duce la economii bugetare importante. Acest lucru nu este dorit, însă, deoarece funcțiile de prefect, subprefect reprezintă sinecuri acordate liderilor politici locali. În plus, prefecții, numiți de partidele aflate la putere, sunt folosiți împotriva opoziției politice.

Măsuri pentru creșterea veniturilor autorităților locale

Actul normativ mai prevede o serie de măsuri pentru creșterea veniturilor administrațiilor locale. În acest scop, pe lângă majorarea taxelor și impozitelor locale, proiectul de lege propune majorarea impozitului cu 100% pentru clădirile ridicate fără autorizație de construcție, pe o perioadă de 5 ani.

„Autoritățile administrației publice locale vor putea efectua inspecții pe teren și prin imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea clădirilor fără autorizație sau nedeclarate. Imaginile pot fi folosite ca probe pentru sancțiuni fiscale și disciplinare, cu scopul să îmbunătățească controlul și identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate”, se spune în expunerea de motive.

Proiectul de lege prevede sancțiuni pentru șoferi

Actul normativ propus de Ministerul Dezvoltării are în vedere și prevederi pentru șoferii care nu-și plătesc amenzile. Proiectul de lege prevede ca perioada de suspendare a dreptului de a conduce pentru contravenții să fie redusă atunci când acesta prezintă dovada plății tuturor datoriilor către bugetul local, inclusiv plata amenzii care a dus la suspendarea dreptului de a conduce.

Măsura are drept scop de a-i stimula pe cetățeni să-și achite datoriile către primării.

Pe de altă parte, cei care nu plătesc în termenele prevăzute de lege se vor alege cu majorări. De exemplu va exista o majorare de 30% dacă amenda nu este plătită în 3 luni după termenul stabilit. O altă majorare, de 30% va fi aplicată dacă nu se achită în termen de șase luni,

De asemenea, șoferii nu vor mai putea conduce autovehicule, tractoare agricole/forestiere sau tramvaie pe drumurile publice dacă nu achită în termen de 90 de zile creanțele provenite din amenzi contravenționale.

Reglementări privind reducerea numărului de polițiști locali

Proiectul de lege propune reducerea numărului de polițiști locali. Primăriile nu vor mai putea face angajări la Poliția locală în funcție de necesități, ci în funcție de numărul de locuitori. Numărul polițiștilor locali pe care o primărie îi va putea angaja este stabilit în funcție de următoarele criterii:

1. un post pentru fiecare 1.200 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, şi sectoare ale municipiului Bucureşti;
2. un post pentru fiecare 6.500 de locuitori pentru judeţe, respectiv municipiul Bucureşti;
3. unităţile administrativ-teritoriale cu numărul locuitorilor mai mic de 4.500 nu pot înființa poliție locală decât dacă cheltuielile secțiunii de funcționare sunt asigurate integral din venituri proprii. În acest caz numărul este de maxim 3 polițiști locali.

Reducerea numărului de polițiști locali nu va avea drept consecință și economisirea unor bani la buget. Dimpotrivă ar putea duce la încurajarea risipei de fonduri la nivelul primăriilor. Având în vedere restricțiile, numeroși primari vor înlocui polițiștii locali cu firme private de protecție și pază. Acestea vor fi contractate, pe sume mult mai mari decât economiile aduse pentru a suplimenta necesitățile de pază și de patrulare pe străzile localităților.

De altfel, există un precedent din perioada crizei din 2011. După ce au concediat paznicii și femeile de serviciu, primarii au angajat firme de curățenie și de pază pentru a asigura serviciile respective. Costurile, evident, au crescut mai mult decât economiile făcute cu disponibilizările.

Ce eficiență va avea proiectul de lege

Deși scopul este de a reduce cheltuielile publice, greu de crezut că măsurile vor avea efect. Dimpotrivă, ținând cont de precedente și de buna tradiție a guvernelor, banii rezultați vor fi rispiți în alte direcții. Vor fi cheltuiți pe achiziții de bunuri și servicii supraevaluate, pe investiții nejustificate, pe întreținerea rețelelor clientelare.

De altfel, guvernul nu pare interesat să adopte și măsuri care să ducă la eficientizarea cheltuielilor. Soluția, după cum se vede, urmărește să rezolve doar o parte a problemei: mai mulți bani la buget. N este avută în vedere și cea de-a doua parte, cea mai importantă: reducerea risipei.

Dimpotrivă, risipa este încurajată prin lipsa măsurilor de selecție și prioritizare a investițiilor cu adevărat necesare pentru comunități. De asemenea, lipsesc mecanismene de control a eficienței cheltuirii fondurilor bugetare. Curtea de Conturi, instituția care avea, inițial, aceste atribuții, a fost transformată într-o structură fără nici o putere reală.

Inspectorii Curții de Conturi fac verificări la instituțiile publice, dar nu pot aplica nici un fel de sancțiune. Cel mult fac recomandări pentru recuperarea banilor. Iar în cazul în care decoperă o încălcare a legii penale, ei pot sesiza parchetul.

Recomandări pentru raționalizarea cheltuielilor cu bunuri și servicii

Raționalizarea cheltuielilor instituțiilor publice cu bunuri și servicii, este recomandată și de BNS. Sindicaliștii arată că aceste tip de cheltuieli au imat direct asupra deficitului bugetar, dat fiind mărimea lor. În 2025, aceste cheltuieli au totalizat 4,2% din PIB, 79,7 miliade de lei, în creștere față de anul precendent.

„Raționalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri și servicii), în dauna investițiilor de capital – de unde finanțează plusul de cheltuieli de consum.

În opinia noastră, un nivel de referință de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în anul 2026 față de anul 2025 este realizabil, și preferabil intențiilor de politici anunțate, și anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracție economică”, se arată într-un studiu prezentat în cadrul unui eveniment „2026 – Anul marilor dezechilibre pe piața muncii”./strong&

gt;ong>