UPDATE// EXCLUSIV. Cât au costat deplasările în străinătate ale șefei ICR, Liliana Țuroiu: Vezi ce țări a vizitat creatoarea de modă din Videle în cele o sută de zile pe an petrecute peste hotare din bani publici // Replica ICR

UPDATE:În urma publicării acestui material, Institutul Cultural Român a emis un drept la replică în care susţine că deplasările numeroase ale preşedintei Liliana Ţuroiu sunt necesare potrivit legii 356 şi a menirii instituţiei de a promova Patrimoniul Cultural Național şi derulează numeroase proiecte. De asemenea, ICR susţine că multe din participările conducerii ICR la evenimente din străinătate sunt răspunsuri la invitații ale unor instituții partenere şi că decontul se face pe documente justificative.

Dreptul la replică poate fi citit integral la finalul materialului.

Suntem pe 3 ianuarie 2018, dată la care președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu, efectuează prima vizită din acel an la Paris. După câteva zile dă o fugă la Viena, iar apoi deplasările externe curg într-un ritm amețitor. Alte câteva exemple: finalul lunii mai a fost momentul oportun pentru vizite la Roma şi Madrid, iaranul 2018 s-a încheiat la Londra şi Bruxelles. Între toate acestea s-a găsit timp şi pentru a merge în Sinaia, Braşov sau Timişoara pentru diverse activităţi prin ţară. În total, Liliana Ţuroiu a cumulat în 2018 aproximativ 100 de zile petrecute în vizite externe sau în deplasări prin ţară. Toate suportate din bugetul de stat.

B1.ro a intrat în posesia listelor complete cu deplasări făcute de șefa ICR, iar numărul vizitelor externe este copleșitor. Chestionat de B1.ro privind necesitatea acestor deplasări, ICR a răspuns după mai bine de 30 de zile (cât reprezenta termenul legal) că acestea se justifică prin proiecte pe care instituţia le-a avut în desfăşurare sau în analiză.

“Condițiile avute în vedere pentru necesitatea deplasărilor efectuate de doamna președintă Liliana Ţuroiu în anul 2018, au fost proiectele pe care ICR le-a avut în desfăşurare sau au fost în faza de analiză în conformitate cu legea de funcționare, astfel încât să se asigure o reprezentare cât mai largă și la nivel înalt cu reprezentanţii culturali atât din ţările în care funcționează ICR-surile, cât și în cele în care funcționează clusterele EUNIC, inclusiv pentru gestionarea în faza de proiect și de stabilire a drepturilor și obligaţiilor ICR pentru proiectul EUROPALIA”, se arată într-un răspuns al ICR, semnat de Liliana Ţuroiu, în urma unei solicitări B1.ro.

CÂT COSTĂ PLIMBĂRILE PE BANI PUBLICI

Desigur, pentru toate acestea deplasări există un barem de 300 euro/noapte pentru hotel şi o diurnă de 70 de euro. Bilete de avion sunt, de asemenea, decontate de către ICR. Aceste sume pot fi verificate prin imagini cu documente privind sumele încasate de preşedintele Liliana Ţuroiu care au intrat în posesia B1.ro. (GALERIE FOTO)

“Sumele avansate au fost stabilite și decontate cu respectarea prevederilor legale conform HG 518/1995 – privind unele drepturi și obligaţii ale personalului român trimis in străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar”, arată Liliana Ţuroiu, în răspunsul trimis pentru B1.ro.

Cu toate acestea, mai multe surse din interiorul ICR au declarat pentru B1.ro că nu s-au întocmit întotdeauna raporte de activitate la întoarcerea în ţară. Cu toate acestea, ICR susține că “Decontul fiecarei deplasări este insoțit de documente justificative, după caz, conform prevederilor HG 518/1995, deconturile sunt întocmite conform prevederilor legale și poartă avizele compartimentelor de specialitate”.

Aceleași surse mai precizează că astfel de deplasări nu au loc doar în cazul Lilianei Ţuroiu, ci și al altor angajați ICR. Aşa ar fi plecat şi directorul de resurse umane la Sankt Petersburg, fostul secretat general Ion Anghel sau actualul secretar general Ana Ivanovici, care este încadrată ca personal contractual, dar când pleacă în deplasări primeşte barem de cazare şi diurnă precum un demnitar.

“Conform prevederilor Legii nr. 356/2003 privind înființarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român, cu modificările și completările ulterioare, republicată, ”Comitetul director este organul care asigură conducerea executivă a activității curente a Institutului” și are ca atribuții:

a) asigurarea îndeplinirii hotărârilor Consiliului de conducere; b) asigurarea realizării strategiei şi a programelor de activitate ale Institutului; c) elaborarea proiectul bugetului anual şi a execuției bugetare pe anul anterior;

d) asigurarea realizării proiectelor de parteneriat public-privat cu instituții din țară și din străinătate;

e) elaborarea proiectului regulamentului de organizare și funcționare a Institutului, precum şi a organigramei acestuia;

f) îndeplinirea oricăror alte atribuții stabilite de Consiliul de conducere.

În realizarea proiectelor de parteneriat public-privat cu instituții din țară și din străinătate de către Institutul Cultural Român sunt necesare parcurgerea mai multor etape și desfășurarea mai multor activități succesive (identificarea partenerilor, întâlniri de lucru bilaterale, stabilirea programelor de activități, promovare evenimente, reprezentare instituțională etc.), care sunt cuprinse în documentația elaborată în vederea asigurării punerii în practică a acestora, fiind aprobate de Comitetul Director odată cu întregul proiect”, spune ICR despre felul in care sunt avizate aceste deplasări.

Conform documentelor publice de site-ul ICR, preşedintele Liliana Ţuroiu este încadrată ca având un salariu brut lunar de 19.950 de lei. (DOCUMENTUL AICI)

DETAŞĂRI ÎN LOC DE ANGAJĂRI ÎN CADRUL ICR

O altă problemă pe care o ridică sursele B1.roşi o confirmă chiar şi ICR în raspunsul trimis la solicitarea noastră este cea a detaşărilor pe post. Peste 30% din personal lucrează pe bază de detaşare, situaţie pe care ICR o pune pe seama legii care a blocat organizarea de concursuri pentru posturile vacante.

“Conducerea Institutului Cultural Român nu a putut organiza concursuri pentru parea posturilor vacante și temporar vacante prevăzute în statul de funcții, întrucât, odată cu intrarea în vigoare a Legii – cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, s-a blocat organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante și temporar vacante.

În contextul blocării concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, precum și al suspendării contractelor individuale de muncă de către unii angajati, ale căror posturi devin astfel temporar vacante, este necesară asigurarea continuității activităților planificate și aflate în curs de desfăşurare pentru îndeplinirea obiectivelor Institutului Cultural Român.

Precizăm că, în ceea ce privește ocuparea posturilor prin detașare, legea nu distinge în mod expres sistemul din care provine angajatul detașat, folosind sintagma „angajator”, iar potrivit principiului de interpretare a normelor de drept „unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”, considerăm că nu există o limită impusă de lege referitoare la locul din care provin angajații detașați sau ponderea acestora în statul de funcţii, principalul considerent constituindu-l eficiența în atingerea obiectivelor Institutului Cultural Român. ”, se arată în răspunsul semnat de preşedintele ICR, Liliana Ţuroiu.

De precizat că prin metoda detașării angajaţii sunt mereu la cheremul conducerii ICR care poate decide dacă să le prelungească detaşarea sau să scape de ei în cazul în care nu îndeplinesc dorinţele preşedintelui. Totuși, ICR susţine că prelugirea se face pe baza respectării criteriilor de competenţă, iar angajarea pe baza cunoştinţelor şi abilităţilor.

“Având în vedere faptul că măsura detașării de personal de la alte instituții sau persoane juridice este una temporară, Institutul Cultural Român a aprobat detaşarea persoanelor care pot asigura, din punct de vedere al cunoștințelor și abilităţilor necesare ocupării posturilor vacante și temporar vacante, desfășurarea activităţii structurilor Institutului Cultural Român, la un nivel optim.

Referitor la criteriile care stau la baza prelungirii perioadelor de detaşare a personalului care face obiectul acestei măsuri, precizăm că, în cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile de competență stabilite în fişele posturilor ocupate prin detaşare, Institutul Cultural Român are posibilitatea de a înceta, repectiv de a nu prelungi, detaşarea celor în cauză, neexistând alte condiții sau criterii care să limiteze această măsură”, se arată în răspunsul primit de B1.ro de la Institutul Cultural Român.

EXTERNALIZAREA SERVICIILOR JURIDICE

Cât priveşte preferinţa preşedintelui Liliana Ţuroiu de a lucra cu terţe părţi din afara ICR decât cu angajaţii, acest lucru poate fi sesizat din faptul că ICR a încheiat un contract de prestări servicii juridice şi reprezentare cu firma de avocatura Dragne şi Asociaţii.

“Pentru achiziția serviciilor juridice de consultanță, asistență și reprezentare în legătură cu litigiile sau potențialele litigii în care Institutul Cultural Român este parte, a fost solicitată ofertă de servicii juridice prin publicarea, în data de 10.10.2018, pe site-ul Institutului Cultural Român a condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul precum și serviciile juridice ce se doresc a fi contractate, ofertele urmând a fi transmise în termen de 7 zile. Urmare a solicitării formulate, Societatea Civilă de Avocați „Dragne și Asociaţii“ a fost singura care a transmis ofertă pentru servicii juridice în termenul specificat și în consecință a fost încheiat Contractul de prestări servicii juridice de consultanță, asistență și reprezentare în legătură cu litigiile sau potențialele litigii între această societate și Institutul Cultural Român”, susţine ICR.

Cât priveşte o posibilă ilegalitate din faptul că ICR a decis să externalizeze acest serviciu deşi are în organigramă jurişti angajaţi, ICR susţine că această decizie este întemeiată pe faptul că astfel se evită un conflict de interese deoarece există acţiuni în instanţă făcute de salariati în patru dosare de reconstrucţie salarială.

“Existența unui contract de prestări servicii juridice de consultanță, asistență și reprezentare în legătură cu litigiile sau potențialele litigii, a fost necesară la nivelul Institutului Cultural Român, pentru evitarea unui conflict de interese născut la nivelul consilierilor juridici din cadrul Compartimentului Juridic – Directia Juridică și Resurse Umane.

La nivelul Institutului Cultural Român, persistă situația de excepție, constând în acționarea în instanţă a angajatorului, de către salariați, în cadrul a patru dosare de reconstrucție salarială, aflate pe rolul Tribunalului București – în primă instanță, respectiv la Curtea de Apel București, pentru dosarele la care a fost declarat apel. În acest caz consilierii juridici cu atribuții de reprezentare în instanţă, erau puși într-o situație delicată, fiind nevoiţi să apere interesele angajatorului, în contradicție cu propriile interese.

Conflictul de interese reprezintă un set de circumstanțe unde există riscul ca raționamentul profesional sau acțiunile legate de un interes principal vor fi în mod nejustificat influențate de un interes secundar. Interesul principal se referă la principalele obiective de profesie sau activitate. Interesul secundar include beneficiul personal care nu este limitat doar la un câștig financiar, ci și la motive personale.

Necesitatea contractării serviciilor juridice rezidă și din faptul că, structura de specialitate, respectiv Compartimentul Juridic aflat în subordinea Direcției Juridice și Resurse Umane, funcționează cu personal insuficient, în contextul în care, consilierii juridici gestionează atât litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată – atribuție ce a revenit și revine și în prezent unui singur consilier juridic, care are experiența necesară susținerii intereselor Institutului Cultural Român în instanță, cât și activitatea de verificare și avizare din punct de vedere al legalității a documentelor gestionate la nivelul tuturor structurilor institutiei (proiecte de acte normative, consilierea pe parcursul implementării proiectelor/derulării contractelor, documente cu caracter juridic, ordine/decizii, regulamente etc.).”, se menţionează în răspunsul semnat de Liliana Ţuroiu.

PROIECTE PLĂTITE CĂTRE PERSOANE DIN AFARA INSTITUŢIEI

O altă problemă semnalată de sursa B1 vine din existenţa unor aşa numite “parteneriate mimate” prin care ICR plăteşte proiecte venite de la terţe părţi şi nu proiecte făcute în interiorul instituţiei. Acestea ar fi încheiată tot prin pixul preşedintelui Liliana Ţuroiu şi nu ar fi supuse analizei unei comisii de specialişti care să le jurizeze şi să le aprobe pe bază de performanţă.

“Procedura prin care Institutul Cultural Român încheie parteneriate pentru organizarea şi desfăşurarea proiectelor culturale este elaborată și se aplică în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează această activitate, precum și în baza actelor administrative de aplicare a acestora la nivelul instituției”, susţine Liliana Ţuroiu în răspunsul trimis B1.ro.

Conform surselor B1.ro, aceste proiecte ar fi aprobate într-un Comitet Director din care mai fac parte cei doi vicepreşedinţi, plus directorul economic şi unul din cei doi directori care nu au ajuns nici măcar în urma unui concurs pe post. Aceste solicitări ar veni telefonic de la terţi sau prin e-mail şi se apobă în şedinţele Comitetului Director, fără existenţa unor comisii externe de specialişti în domeniile de activitate ale solicitărilor/proiectelor venite înspre ICR.

NEREGULI GĂSITE DE CURTEA DE CONTURI

O ultimă chestiune pentru care B1.ro a chestionat Institutul Cultural Român o reprezintă ultimul control efectuat de Curtea de Conturi care a semnalat mai multe nereguli în cadrul activităţii ICR. Aici, Liliana Ţuroiu ne-a transmis că ICR a acţionat în instanţă Curtea de Conturi pentru anumite măsuri pe care nu şi le asumă.

“În urma recomandărilor dispunse de Curtea de Conturi, Institutul Cultural Român a acţionat în instanţă Curtea de Conturi pentru măsurile pe care nu și le-a asumat, cu privire la corecția salarială, iar pentru restul recomandărilor a dispus demararea procedurilor de implementare”, a arătat Liliana Ţuroiu.

Reamintim că, raportul Curţii de Conturi pe 2017 a arătat un prejudiciu de 12.000 de lei şi drepturi salariale necuvenite, plăţi nejustificate pentru cheltuieli de deplasare, acoperirea posturilor fără concurs, prin detaşare de personal şi promovări fără examene.

Raportul Curţii de Conturi notează faptul că „au fost constatate denaturări semnificative ale situaţiilor financiare, ţinând cont, totodată, de natura abaterilor şi a erorilor, de contextul în care s-au produs acestea, de faptul că măsurile din deciziile anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, precum şi de faptul că valoarea totală a abaterilor identificate depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar„.

Potrivit raportului public, măsurile din deciziile anterioare ale Curţii de Conturi nu au fost implementate, iar valoarea totalăa abaterilor identificate depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit în etapa de planificare a misiunii de audit financiar.

Raportul integral al Curţii de Conturi pe ICR poate fi citit AICI la pagina 126

CINE ESTE LILIANA ŢUROIU

Liliana Ţuroiu conduce InstitutulCultural Român din aprilie 2017 când a fost numită de către Senat cu susţinerea PSD. Născută în Videle, Ţuroiu este la bază creatoare de modă şi mai este conferenţiar universitar doctor laUniversitateaNaționalăde Artă București. La scurt timp de la numire,publicația Vice, sub semnătura Sidoniei Bogdan, a acuzat-o căfolosește instituția pe care o conduce pentru a-și promova colecția de haine cu inspirație din costumele tradiționale, intitulată ”Zestrea”.

În presă a mai apărut informaţia că aceasta ar fi fina lui Adriean Videanu sau chiar verişoara fostului lider PDL. Ţuroiu nu a negat în niciun moment relaţia de rudenie cu Videanu, doar că nu a dorit să o clarifice. Cert este că soţul acesteia,Florin Ionel, a ocupat functia de secretar general adjunct in Ministerul Economiei, cand acest minister era condus de Videanu.

Este membru în Consiliul Internațional al Federației Industriilor Creative – Londra, Marea Britanie, organizația reprezentativă a industriilor creative britanice a căror contribuție la economia Marii Britanice este estimată la aproximativ 90 de miliarde de lire sterline anual. De asemenea, este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și în Consiliul Științific al Universității Sapienza Roma – Fundația Sapienza.

CE ESTE ICR

Institutul Cultural Român este instituție publică, finanțată integral de la bugetul de stat, este organizat și funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, aşa cum este stipulat în actul normativ de înființare, respectiv Legea nr. 356/2003 cu modificările și completările ulterioare.

Misiunea Institutului Cultural Român este aceea de a face cunoscută cultura României în afara țării și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu, printr-o rețea de 19 reprezentanțe, care funcționează în 17 țări, și face parte din reţeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană.

În activitatea sa, Institutul Cultural Român organizează proiecte culturale de anvergură și participă la evenimente organizate la nivel internațional, în care antrenează personalități de prestigiu din țară și străinătate, instituții publice și organizaţii civile de la nivel național și internațional în scopul promovării și protejării culturii și civilizației naţionale.

Activitatea institutului este analizată de Senat, prin dezbaterea raportului de activitate anual şi ori de câte ori comisiile de specialitate ale Senatului solicită institutului rapoarte cu privire la probleme specifice, care se depune, împreună cu contul de execuţie bugetară, până la 15 aprilie a anului următor.

Drept la replică ICR

În baza Legii nr. 544 privind accesul la informațiile de interes public,cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr. 504/2002, a Audiovizualului, cu modificările și completările uterioare, Institutul Cultural Român face precizări în legătură cu publicarea articolului ”EXCLUSIV. Cât au costat deplasările în străinătate ale șefei ICR, Liliana Țuroiu: Vezi ce țări a vizitat creatoarea de modă din Videle în cele o sută de zile pe an petrecute peste hotare din bani publici / Alte controverse legate de activitatea ICR” pe www.b1.ro și cere drept la replică.

Înainte de acestea, însă, reprezentanții Institutului Cultural Român își exprimă regretul că jurnaliștii site-ului www.b1.ro (întreaga echipă, deoarece materialul este semnat Redacția B1.ro) aleg să critice faptul că o instituție cu activitate în afara țării își desfășoară acțiunile în străinătate, de cele mai multe ori, evident, cu prezența președintelui instituției. Alegerea jurnaliștilor B1.ro este una răuvoitoare, dovedită chiar la finalul articolului publicat, când singuri precizați, cităm: ”CE ESTE ICR (…) Misiunea Institutului Cultural Român este aceea de a face cunoscută cultura României în afara țării și de a-i asigura vizibilitate și prestigiu, printr-o rețea de 19 reprezentanțe, care funcționează în 17 țări, și face parte din reţeaua institutelor culturale naționale din Uniunea Europeană”.

Potrivit Legii 356, Institutul Cultural Român organizează proiecte culturale de anvergură și participă la evenimente organizate la nivel internațional, în care antrenează personalități de prestigiu din țară și străinătate, instituții publice și organizații civile de la nivel național și internațional în scopul promovării și protejării culturii și civilizației naționale.

Astfel, menirea Institutului Cultural Român este aceea de a promova Patrimoniul Cultural Național, valorile culturale, patrimoniale și contemporane, mai ales în afara granițelor țării.

Menționăm că ICR este implicat în proiecte de anvergură precum EUROPALIA (250 de evenimente/ proiecte) și Sezonul România-Franța (120 de evenimente/ proiecte), iar stadiul de desfășurare al acestor proiecte este prezentat transparent și la zi pe site-ul instituției, www.icr.ro, comunicările noastre fiind reflectate și în media românească. Menționăm că, la peste 200 de evenimente, participarea a fost la cel mai ȋnalt nivel, respectiv miniştri, ambasadori, preşedinți ai diverselor instituţii, reprezentanţi ai caselor regale din ţările ȋn care au fost organizate aceste evenimente.

De asemenea, cele 3.000 de proiecte/ evenimente desfășurate de ICR în anul 2018 au necesitat asigurarea reprezentării la cel mai înalt nivel, atât în țările în care funcționează reprezentanțele ICR cât și în cele în care funcționează clusterele EUNIC, inclusiv pentru gestionarea în faza de proiect și de stabilire a drepturilor și obligațiilor ICR pentru proiectul EUROPALIA.

Dintre evenimentele majore desfășurate anul trecut, care au necesitat prezența conducerii ICR, atât pentru reprezentare, cât și pentru coordonare, menționăm câteva exemple: România, țară invitată la Târgul de Carte de la Madrid (cel mai mare târg de carte din lume), Livre Paris (standul României a obținut premiul I pentru design, din partea presei de specialitate din Franța), dezvelirea statuii Reginei Maria la Ashford, Anglia, Premiile de Excelență pentru diaspora românească la Paris, Grădina Marii Uniri la Londra. Puteți regăsi aceste evenimente pe site-ul Institutului Cultural Român, www.icr.ro.

Multe din participările conducerii ICR la evenimente din străinătate sunt răspunsuri la invitații ale unor instituții partenere culturale de prestigiu sau la evenimente din rețeaua EUNIC, neparticiparea la aceste evenimente putând afecta reputația ICR. Conform legii de funcționare, atribuția principală a președintelui ICR este aceea de a reprezenta instituția atât în țară cât și în străinătate.

Subliniem faptul că decontul fiecarei deplasări este însoțit de documente justificative, după caz, conform prevederilor HG nr. 518/1995, privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările și completările ulterioare,iar deconturile sunt întocmite conform prevederilor legale și poartă avizele compartimentelor de specialitate.

În consecință, vă cerem să publicați/difuzați acest Drept la replică și să retrageți de urgență articolul ”EXCLUSIV. Cât au costat deplasările în străinătate ale șefei ICR, Liliana Țuroiu: Vezi ce țări a vizitat creatoarea de modă din Videle în cele o sută de zile pe an petrecute peste hotare din bani publici / Alte controverse legate de activitatea ICR”
de pe www.b1.ro, pentru a opri propagarea în spațiul public a acestor informații denigratoare.