La miezul nopții are loc Brexitul. Ce urmează pentru românii din Regatul Unit şi pentru relaţia Bruxelles-Londra (FOTO, VIDEO)

Sursă foto: hepta.ro

Sâmbătă, la ora 1:00 (ora României) se va produce Brexitul, marcând primul moment în care un stat-membru iese din organizaţie. Ulterior producerii Brexitului se va intra într-o aşa-numită perioadă de tranziţie, care va dura până la data de 31 decembrie 2020. În acest interval de timp, cea mai mare parte a legislației europene va continua să se aplice în Regat, adică Marea Britanie va rămâne parte atât din piaţa unică europeană, cât şi din uniunea vamală.

În plus, până la data de 30 iunie 2020 Londra vă putea cere Bruxelles-ului o extindere a perioadei de tranziţie. Dacă nu o va face până la acea dată, atunci perioada de tranziţie va expira, într-adevăr, pe 31 decembrie 2020. Trebuie, însă, precizat faptul că premierul britanic Boris Johnson a declarat foarte clar că nu doreşte o extindere a perioadei de tranziţie.

  • Cum îi va afecta Brexitul pe românii care vor să călătorească în Marea Britanie

Pe scurt, condițiile actuale de călătorie vor fi valabile și în perioada de tranziție. Asta înseamnă că cetățenii români vor putea călătorii în Regatul Unit fără viză şi doar în baza pașaportului sau a buletinului.Începând cu 31 decembrie 2020, rămâne de văzut ce schimbări vor fi aduse condiţiilor de călătorie.

  • Ce obligații au românii care vor să rămână în Marea Britanie

Românii aflați pe teritoriul Regatului înainte de 31 decembrie 2020 vor trebui să solicite obținerea aşa-numitelor statute de ”settled”, respectiv ”pre-settled”. Obţinerea statutelor este obligatorie pentru cei care vor să rămână în Regat şi care vor să beneficieze în continuare de drepturile actuale.

  • Cine poate aplica pentru statutul de „settled”

Doar românii care au avut reședința în Marea Britanie pentru cinci ani de zile consecutivi sau mai mult vor fi eligibili pentru statutul de „settled”. Odată primit, îşi vor păstra aceleași drepturi pe care le au și în prezent: adică dreptul de a lucra, de a studia, de a accesa sistemul medical britanic și cel de securitate socială.

  • Cine poate aplica pentru statutul de „pre-settled”

Doar românii care au avut reședința în Marea Britanie pentru mai puțin de cinci ani de zile consecutivi vor fi eligibili pentru statutul de „pre-settled”. Odată primit, aceştia vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani de zile, timp în care trebuie să devenă eligibili pentru statutul de „settled”. Statutul de „pre-settled” garantează păstrarea aceleroasi drepturi pe care pe care le au: adică dreptul de a lucra, de a studia, de a accesa sistemul medical britanic și cel de securitate socială. După cei 5 ani petrecuţi sub statutul de „pre-settled” este obligatore aplicarea pentru cel de „settled”, întrucât acesta nu este acordat automat.

Sursă foto: hepta.ro

  • Ce categorii de persoane pot aplica pentru statute

Membrii familiei pot include: soți sau parteneri civili, copii, nepoți, strănepoți cu vârsta de până la 21 de ani, persoane sub tutelă sau în general în grijă celui care aplica, părinți, bunici sau străbunici sub tutelă sau aflați în grijă celui care aplica.

Toate aceste informaţii sau mai multe pot fi găsite pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

  • Cum îi va afecta Brexitul pe cei care vor să comunice telefonic cu prietenii şi rudele din Marea Britanie

Aşa cum am spus mai devreme, până la data de 31 decembrie 2020, o bună parte a legislaţiei europene va continua să se aplice în Regat. Astfel că, potrivit Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), va rămâne în vigoare şi regulamentul european „Roam like at home”, precum și cel referitor la tarife pentru apeluri și SMS-uri.

În traducere, persoanele din România vor putea să comunice cu prietenii şi rudele din Marea Britanie la fel ca până acum. Tarifele aplicate vor rămâne la 0,19 Euro/minut (fără TVA) și 0,06 Euro/SMS (tot fără TVA). Aceste tarife nu se aplică, însă, și minutelor şi SMS-urilor incluse în abonamente / (extra)opțiuni.

Dar aceste reglementări vizează numai teritoriul european. Ele nu se vor aplica şi teritorii britanice precum insulele Bermuda, teritoriul antarctic britanic, insulele Virgine Britanice, teritoriul britanic din Oceanul Indian, insulele Falkland, şi multe altele.

Foto: Nigel Farage, liderul Partidului Brexit și unul dintre cei mai mari susținători ai Brexitului (sursă foto: hepta.ro)

  • Ce urmează acum în negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie

Dată fiind natura unică a Brexitului în relaţiile internaţionale, este dificil de anticipat cum va evolua diplomaţia dintre Londra şi Bruxelles. Cele două părţi treuie, însă, să negocieze un acord de liber-schimb până la data de 31 decembrie 2020. Asta datorită faptului că ambele părţi doresc ca schimburile comerciale să fie cât mai puţin afectate de Brexit. Neoficial, negocierile pentru un acord de liber-schimb au început deja. Formal însă, ele vor fi demarate în săptămânile următoare, cel mai probabil cândva în luna februarie sau martie. Printre numerosele avantaje ale unui acord de liber-schimb se numără şi faptul că cele două părţi pot reduce la minimum (sau în totalitate) taxele vamale.

Însă se anticipează o serie de negocieri destul de dure pe această temă, Guvernul Boris Johnson dând deja un prim-ultimatum Uniunii Europene conform căruia ar fi dispus să nu facă niciun acord de liber-schimb. Cel mai probabil că ultimatumul este doar un bluf menit să confere Londrei o poziţie avantajoasă în cadrul negocierilor. Pe fond, Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Regatului Unit, prin urmare comerţul britanic ar avea de suferit enorm în lipsa unui acord de liber-schimb.

  • Ce se întâmplă, totuşi, dacă un acord de liber-schimb nu va fi format

În acel scenariu, vor intra automat în funcţiune regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, ceea ce înseamnă că exporturilor britanice în UE le vor fi impuse taxe vamale între 0,92% sau 12% (în funcţie de tipul de produse).

De precizat că şi preşedintele american Donald Trump a promis Marii Britanii un acord de de liber-schimb, însă pentru că un astfel de acord să şi fie format intre Londra şi Washington este necesar acordul Camerei Reprezentanţilor. Ori aceasta este dominată de democraţi. În plus, negocierile dintre cele două părţi nici măcar nu au început. Şi chiar dacă acest lucru se va întâmpla, ele pot dura şi câţiva ani de zile.

Un aspect important în cazul unui astfel de acord îl joacă şi geografia, întrucât în comerţ contează foarte mult distanţa. Cu cât este mai mare distanţă, cu atât sunt mai mari costurile cu transportul unui produs. Ori Uniunea Europeană, fiind mult mai aproape de Regat, are un avantaj clar din acest punct de vedere. Astfel ca premierul Boris Johnson nu se poate folosi, ca mijloc de constrângere la adresa Uniunii, de un eventual acord de liber-schimb cu Statele Unite.

Sursă foto: hepta.ro

  • Ce impact va avea Brexitul asupra economiilor Marii Britanii şi Uniunii Europene

Deşi exista numeroase scenarii cu privire la ce s-ar putea întâmpla, în fapt, impactul economic real este practic imposibil de determinat. Ce se poate analiza, însă, cu exactitate este impactul pe care Brexitul l-a avut deja asupra economiilor celor două.

În cazul Marii Britanii, de exemplu, economia ei a suferit o încetinire de 2.4% în 2015 şi de 1.5% în 2018. Şi asta doar pe fondul discuţiilor privitoare la Brexit. Iar pentru viitor, cel mai OPTIMIST scenariu indica o încetinire a creşterii economice britanice de 6,7% pe parcursul a 15 ani. Nu pare mult, însă vorbim de o economie cu un PIB de aproximativ 2,6 trilioane de dolari.

În cazul Uniunii, o estimare cât de cât exactă este practic imposibil de făcut dat fiind faptul că avem de a face cu 27 de state-membre. Însă un lucru este cert, Marea Britanie este una dintre primele trei economii ale Uniunii, prin urmare PIB-ul comunitar se va micşora cu aproximativ 2,6 trilioane de dolari practic peste noapte.

  • Ce impact ar putea avea Brexitul asupra imigraţiei

Deşi într-o primă fază nu vor exista restricţii foarte mari în privinţa imigraţiei, ne putem aştepta ca acest lucru să se schimbe începând cu 2021. Retorica populistă a sustinatilor Brexitului a avut şi o puternică componenta anti-imigrationista, prin urmare este de aşteptat ca după ce perioadă de tranziţie se termină, guvernul de la Londra să impună restricţii mai mari imigraţiei. Rămâne de văzut care şi fi acelea.

În cadrul Uniunii Europene ne putem aştepta ca o bună parte a persoanelor care până acum au fost interesate să emigreze în Regat să se reorienteze către alte destinaţii. Altfel spus, Brexitul ar putea avea consecinţe profunde pe termen lung asupra circulaţiei populaţiei în interiorul Uniunii şi posibil chiar asupra compoziţiei etnice a unor state-membre.

Momentul în care un grup de europarlamentari anti-europeni britanici a părăsit, pentru ultima dată, clădirea Parlamentului European pe muzică de cimpoi

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Cronologia evoluțiilorimportante din 2019 și2020legate deBrexit:

  • 31 ianuarieBrexitul se produce;
  • 29 ianuarie-Parlamentul Europeana votatacordul de retragere a Marii Britanii din UE;
  • 24 ianuarie– PremierulBoris Johnsonsemneazăacordul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană;
  • 24 ianuarie– Șefii Comisiei și Consiliului Europeansemneazăacordul deBrexit;
  • 23 ianuarie– Regina Elisabeta a II-apromulgăacordul deBrexit;
  • 8 ianuarie2020– Începnoi negocieri(neoficiale) între Marea Britanie şi Uniunea Europeană. Tema: relaţiile comerciale
  • 20 decembrie2019– Camera Comunelora votat acordulprivindBrexitul ce stabileşte retragerea din UE pe 31 ianuarie;
  • 13 decembrie– Partidul Conservator, condus deBoris Johnson,câştigă categoricalegerile parlamentare anticipate;
  • 12 decembrie– Marea Britanie susținealegeri generaleanticipate;
  • 6 noiembrie– Parlamentul britanica fost dizvolvatcu câteva zile înainte de alegerile anticipate;
  • 29 octombrie– Parlamentul britanicîșidăconsimțămânatulpentru organizarea de alegeri anticipate pe data de 12 decembrie;
  • 28 octombrie– Camera ComunelorrespingepropunerealuiBoris Johnsonde organizarea de alegeri anticipate pe 12 decembrie;
  • 28 octombrie– Consiliul Europeanaprobă amânareaBrexituluipentru data de 31 ianuarie 2020;
  • 22 octombrie– Parlamentul britanicaprobătranspunereaacordului deBrexitîn legislația națională;
  • 17 octombrieBoris Johnsonși liderii UEau căzut de acordcu privire la un acord deBrexit
  • 17 octombrie– Consiliul Europeana aprobatnoul acord pentruBrexitși au adoptat o declarație politică privind relațiile viitoare
  • 2 octombrie– GuvernulBoris JohnsonînainteazăUniunii Europeneo propuneredeBrexitcare, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
  • 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  • 18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
  • 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
  • 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
  • 9 septembrieCamera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
  • 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
  • 4 septembrieCamera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
  • 4 septembrieCamera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
  • 3 septembrieBoris Johnsonpierde majoritateaînCamera Comunelor;
  • 28 augustBoris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
  • 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat laUniunea Europeana
  • 27 iulieBoris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
  • 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
  • 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
  • 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
  • 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
  • 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
  • 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
  • 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
  • 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
  • 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
  • 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
  • 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
  • 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
  • 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
  • 14 februarie 2019– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit
Urmăriți B1TV.ro și pe