Cum au ajuns Ungaria și Polonia să se prezinte ca marile câștigătoare ale summitului UE în care s-a decis ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept

Cum au ajuns Ungaria și Polonia să se prezinte ca marile câștigătoare ale summitului UE în care s-a decis ca fondurile europene să fie condiționate de respectarea statului de drept
Foto: Hepta - Abaca Press / AA/ABACA

Charles Michel, președintele Consiliului European, a anunțat că șefii de stat și de Guvern din UE au decis pentru prima dată, în cadrul summitului maraton recent încheiat, ca acordarea fondurilor europene să fie strâns legată de respectarea principiilor democratice și a statului de drept. În schimb, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a subliniat că în acordul adoptat marți dimineață nu există o legătură directă între cele două. În fapt, liderii UE au ajuns la un mecanism de sancționare ce prezintă vulnerabilități, în sensul în care țările ce încalcă principiile democratice pot construi mici alianțe în jurul lor și bloca eventualele pedepse. E cam ceea ce s-a întâmplat chiar și la acest summit: țările din nord au insistat ca acordarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea statului de drept, dar țările din Grupul de la Vișegrad au făcut front comun împotriva inițiativei. Iar când Polonia și Ungaria, ultima reprezentată de premierul Viktor Orban, chiar au amenințat cu folosirea dreptului de veto, fapt ce însemna aruncarea în aer a efortului de până atunci, discuția practic s-a închis. Ungaria și Polonia, considerate în ultimii ani oile negre ale Uniunii Europene, din cauza atacurilor repetate la independența Justiției, au ieșit învingătoare. „Nu doar că ne-am asigurat o sumă consistentă (din programul de relansare economică), dar am reușit și să apărăm mândria națiunilor noastre”, s-a lăudat Viktor Orban.

Acordarea fondurilor europene, condiționată de respectarea statului de drept. Și nu prea

„Este pentru prima dată când respectarea statului de drept este un criteriu decisiv pentru modul în care se cheltuie bugetul”, a declarat Charles Michel, președintele Consiliului European și cel care a moderat summitul maraton de cinci zile de la Bruxelles.

„A fost luat un angajament foarte clar pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii şi a controla mai strict fondurile europene”, a explicat, la rândul său, preşedinta executivului comunitar, Ursula von der Leyen.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Sursă Video: Bloomberg

Statele nordice au cerut ca niciun euro să nu mai ajungă la țările care încalcă standarele Uniunii. Ungaria și Polonia au amenințat că se vor folosi de dreptul de veto și vor bloca tot bugetul UE dacă acordarea fondurilor europene va fi legată de respectarea statului de drept. Până la urmă, s-a ajuns la un compromis.

Astfel, Comisia Europeană ar urma să propună Consiliului UE aplicarea unor sancțiuni dacă va constata devieri de la standardele Uniunii. Orice reducere a finanțării europene va trebui să fie aprobată de o majoritate calificată a statelor membre. Asta ar îndemna un vot „pentru” a 55% din țările UE, reprezentând 65% din totalul populației. Deci statele vizate de sancțiuni ar avea astfel posibilitatea să-și strângă suficienți aliați cât să blocheze aplicarea sancțiunilor, explică AFP.

Ungaria și Polonia, ”oile negre” din UE, marile câștigătoare ale summitului. Viktor Orban și Mateusz Morawiecki s-au felicitat la finalul negocierilor

Premierul ungar Viktor Orban și omologul său polonez, Mateusz Morawiecki, au susținut o conferință de presă comună la finalul summitului maraton, în care au ținut să se felicite reciproc pentru succes. Ei au subliniat că efortul comun al Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia) nu a fost în zadar.

Foto: Hepta -Abaca Press / AA/ABACA

„Am răzbit, a fost o victorie uriașă!”, a exclamat premierul ungar Viktor Orban în numele guvernului său, dar și al Poloniei.

„Înainte și chiar în timpul negocierilor au fost niște încercări, n-aș spune de a ne umili, dar cel puțin de a ne educa în ceea ce privește statul de drept. Și nu doar că ne-am asigurat o sumă consistentă, dar am reușit și să apărăm mândria națiunilor noastre”, a mai afirmat Orban, potrivit Emerging Europe.

Și purtătorul de cuvânt al premierului polonez a lăudat capacitatea acestuia de negociere: „A obținut pentru Polonia cele mai mari fonduri europene de până acum. În același timp, în cooperare cu Ungaria, mecanismele politice arbitrare privind reducerea bugetului au fost blocate”.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Sursă Video: Wpolskimmiescie.pl / Twitter

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a ținut să precizeze că în acordul adoptat marți dimineață nu există o legături directă între respectarea statului de drept și alocarea fondurilor europene.

De altfel, Polonia este și una dintre cele mai câștigate state după aceste negocieri. Va primi 160 de miliarde de euro din pachetul de redresare economică. Morawiecki a precizat că peste 124 de miliarde vor fi sub formă de graturi nerabursabile, circa 34 de miliarde în împrumuturi și aproximativ 600 de milioane vor fi alocate regiunilor care au cea mai mare nevoie de fonduri pentru dezvoltare. Spre comparație, România va primi79,9 miliarde de euro.

„Pe parcurs am depășit mai multe crize. Efortul comun al Grupului de la Vișegrad ne-a adus la acest succes enorm”, a concluzionat și Morawiecki, citat de The First News.

Foto: Hepta -Abaca Press / AA/ABACA

„Succesul negocierilor arată că, dacă lucrăm împreună, niciun adversar nu poate câștiga în fața noastră”, a subliniat și Orban, liderul de la Budapesta.„Polonia are un interes în protejarea statului de drept și în monitorizarea strictă a utilizării fondurilor UE. Cu toate acestea, anii de atac politic asupra țării, fără niciun motiv real, sunt inacceptabili”, a insistat premierul Poloniei.De altfel, el s-a arătat încântat de rezultatul per-total al summitului.

Unii, însă, au ținut să le taie entuziasmul.

„Acesta nu e nici pe departe acordul final asupra bugetului UE. De acum încep negocierile cu Parlamentul European. Unii pare că au uitat asta”, a declarat Terry Reintke, europarlamentar german din partea Verzilor.

În decembrie 2017, Comisia Europeană a declanșat articolul 7 în cazul Poloniei. Acesta prevede inclusiv pierderea unor drepturi de vot în cadrul Uniunii în cazul membrilor care nu respectă normele blocului comunitar. În septembrie 2018, Parlamentul European a declanșat o procedură similară în cazul Ungariei. Dar obstacolele în aplicarea sancțiunilor sunt multe, iar retragerea drepturilor de vot este considerată de Bruxelles „opțiunea nucleară”. Prin urmare, guvernele UE nu au făcut alți pași în această direcție.

Foto: Hepta – Abaca Press / AA/ABACA

Compromis privind programul UE de relansare economică post-coronavirus

După cinci zile de dezbateri aprinse, șefii de stat și de Guvern din UE au căzut de acord asupra planului de relansare economică post-coronavirus în valoare de 750 de miliarde de euro, cunoscut sub numele de Next Generation EU. Liderii au ajuns la un acord și în privința bugetului Uniunii pe următorii șapte ani, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro.

Blocul a fost divizat între statele cel mai puternic lovite de epidemia de coronavirus, care au insistat pe un plan ambițios de relansare economică, și statele așa-numite frugale – Suedia, Danemarca, Austria și Olanda, la care s-a adăugat Finlanda – preocupate mai mult de costurile planului.

Cele cinci țări s-au opus planului, susținut de celelalte state, în frunte cu Germania și Franța, ca 500 de miliarde de euro să fie date sub formă de granturi. Inițial, grupul frugalilor, condus de premierul olandez Mark Rutte, a propus ca limita să fie de 375 de miliarde, iar restul banilor să fie dați sub formă de împrumuturi. Alte state, precum Spania și Italia, cele mai lovite de pandemie, au insistat ca pragul să nu scadă sub 400 de miliarde de euro.

În cele din urmă s-a ajuns la un compromis: 390 de miliarde vor fi acordate sub formă de granturi și 360 de miliarde ca împrumuturi.