Planul B al lui Varoufakis: Economia Greciei ar fi fost salvată prin soluționarea deficiențelor provocate de criza de lichidități

Fostul ministru grec de finanțe, Yanis Varoufakis, a explicat marți – într-un articol publicat în Financial Times – că planul său (Planul B) evocat duminică de ziarul conservator Kathimerini a avut ca obiectiv salvarea economiei Greciei prin soluționarea deficiențelor provocate de criza de lichidități, notează Agerpres.

”Troica creditorilor a impus restricții teribile de suveranitate națională miniștrilor greci, care nu mai au acces în propriile ministere la departamente cheie pentru implementarea de politici inovatoare”, scrie fostul ministru, menționând că măsurile avute în vedere au vizat tocmai recuperarea acestei autorități.

El consideră acest fapt justificat din punctul de vedere al ”interesului public” în contextul situației Greciei, al cărei sistem bancar nu mai primea suficiente lichidități de la Banca Centrală Europeană, de unde a rezultat necesitatea impunerii de restricții pe mișcările de capital.

Yanis Varoufakis a detaliat planul avut în vedere în eventualitatea eșecului total al negocierilor cu creditorii internaționali, susținând că el s-a bazat pe ideea simplă a anulării multilaterale a arieratelor între stat și sectorul privat, folosindu-se actuala platformă electronică de plăți a finanțelor publice.

În acest context, contribuabilii — persoane fizice sau juridice — și-ar fi putut crea conturi de rezervă ce ar fi fost creditate cu sumele ce le erau datorate de stat. Ulterior, aceiași contribuabili ar putut să transfere sume din aceste conturi ori către stat — ca impozite — ori către orice alt titular al unui cont de acest fel. Într-o a doua fază a dezvoltării, sistemul urma să fie accesibil și pe smartphone-uri. Printr-un asemenea sistem, economia greacă ar fi dobândit o libertate de mișcare semnificativă în interiorul zonei euro, estimează Varoufakis.

Fostul ministru grec de finanțe critică în finalul articolului, funcționarea Uniunii Monetare europene, apreciind că ”atunci când o pierdere de suveranitate, ce rezultă din datoria publică nesustenabilă, conduce la aplicarea unor politici neadecvate în țări aflate deja în dificultate, înseamnă că ceva este putred în regatul euro”.