Moise Guran, despre infrastructura rutieră din România: Politicienii nu ştiu cum să facă mai mult decât cinci centuri ocolitoare

Povestea fără sfârşit a infrastructurii rutiere din România s-a centrat, în ultima perioadă, pe discuţia privind costurile exorbitante pe care le-ar presupune construirea unei autostrăzi pe Valea Prahovei. Din ce în ce mai mulţi şoferi furioşi reclamă necesitatea realizării tronsonului Comarnic-Braşov, preţul anunţat pentru facerea sa fiind de 8,4 miliarde de euro.

“Nu-mi dau seama de ce porţiunea de 53 de km dintre Comarnic şi Braşov ar trebui să fie cuiul lui Pepelea pentru toată infrastructura rutieră din ţara noastră. Dacă altfel nu se poate, în fond, poate că ar trebui să renunţăm sau să amânăm, pentru moment, ideea construirii unei autostrăzi pe Valea Prahovei, să acceptăm faptul că, deocamdată, România nu-şi poate permite sau că politicienii nu ştiu cum să facă mai mult decât cinci centuri ocolitoare pentru localităţile Comarnic, Sinaia, Azuga, Buşteni şi Predeal. Măcar atâta lucru cred că se poate realiza totuşi în următorii ani, fără să ne îndatorăm şi nepoţii”, e de părere Moise Guran pe biziday.ro.

Pe măsură ce se creează infrastructură şi locuri de muncă, apar astfel şi fondurile necesare pentru construirea altor autostrăzi. Măsura logică pe care o propune Guran ar fi ca “Ministerul Transporturilor să se apuce de un tronson pentru care există deja finanţare, iar aceasta nici nu produce deficit – mă refer, aici, la o autostradă între Piteşti şi Sibiu, iar odată stabilită o astfel de prioritate, totul ţine de organizare. Pentru asta, desigur, cei de la Transporturi trebuie să-şi schimbe modul de lucru. Ca să producă efecte în economie, autostrada de peste 100 de kilometri trebuie pornită, concomitent, pe cel puţin cinci tronsoane, să zicem de câte 20 de kilometri fiecare. Desigur, costurile sunt ceva mai mari decât dacă faci aceeaşi autostradă, într-un interval de cinci ori mai mare, cu un număr de cinci ori mai mic de angajaţi”.