„Ultima mare escrocherie a secolului” și rolul lui Vladimir Putin în afacerea cu mercur roșu

Radio Europa Liberă și Current Time au realizat o anchetă de investigații prin care au arătat lumii „ultima mare escrocherie a secolului al XX-lea”. Escrocheria este legată de Vladimir Putin și asociații săi, datând încă din timpul mandatului său de oficial al orașului Sankt Petersburg, din anii ’90.

Potrivit Radio Europa Liberă, rapoartele secrete ale Serviciilor de Informații din Statele Unite și Rusia au subliniat că un comitet municipal condus de Putin a susținut planul „mercur roșu”, plan de comercializare a unui produs chimic fals, cu aplicații nucleare presupuse, relatează  Ziare.

Din unele documente se cunoaște că acest compus este esențial pentru dezvoltarea armelor nucleare. Altele au scris că este pentru sistemele de ghidare al munițiilor de precizie, utilizate pentru construcția avioanelor invizibile.

Mercurul roșu are prețul între 100.000 și 300.000 de dolari pe kilogram, clasificată în top-ul celor mai populare mărfuri de pe piața neagră, pe când se prăbușea Uniunea Sovietică.

„Toată treaba este o grămadă de tâmpenii”, a declarat un purtător de cuvânt al Agenției internaționale pentru energie atomică, pentru ziarul The Guardian în 2004. În 1992, o comisie guvernamentală rusă a stabilit, de asemenea, că mercuruul roșu este o farsă.

Putin era conducătorul din umbră

În lista exportatorilor de substanță aducătoare de bani ușori a fost inclus și Vladimir Putin. Exportul se realiza prin o companie din Sankt Petersburg, susținuă de Comitetul pentru relații externe (KVS) al orașului. Compania care comercializa acest mercur roșu era Alkor Tehnologies și avea să fie parteneră cu Comitetul KVS al orașului Sankt Petersburg, pe care Vladimir Putin l-a condus din iunie 1991.

Identitatea cumpărătorilor nu era cunoscută, se presupunea că erau firme arabe, care achitau între 200.000 și 300.000 de dolari pe kilogram, pentru a cumpăra până la 500 de kilograme de mercur roșu.

Fosta parlamentară din Sankt Petersburg, Marina Salye i-a spus jurnalistului Vladimir Ivanidze în 2000: „Putin a supravegheat asta. Timpul a trecut. S-au semnat contracte. S-au exportat mărfuri. Dar mâncarea nu a venit (în schimbul produselor vândute). Nu a venit niciodată”.

„Mașinațiuni financiare internaționale masive”

Nu se cunoaște de unde provine istoria mercurului roșu. O ipoteză este că subtanța era dezvoltată într-un laborator militar super-secret, în zilele din urmă ale Uniunii Sovietice.

Între 1991 și 1992, zeci de vânători și antreprenori au bombardat autoritățile ruse cu cereri de export pentru această sbstanță. Din 1992 și până în 1994, Aleksandr Gurov, un fost general de poliție devenit legiutor, a publicat dezvăluiri scandaloase despre crima organizată din ultimii ani ai URSS-ului. El a condus Biroul anticorupție al Ministerului de Interne al Rusiei și a fost membru al grupului special ce se ocupa de mercurul roșu, pe care comisia l-a numit ”ultima escrocherie a secolului al XX-lea”.

Aleksandr Rutskoi, vicepreședintele unei comisii speciale, a dat ordin agențiilor să nu ia în considerare cererile de export, declarând că substanța nu există.

„Putem presupune cu certitudine că, sub acoperirea tranzacțiilor care implică ”mercurul roșu”, se desfășoară mașinațiuni financiare internaționale masive”, s-a spus în raportul comisiei.