Comisia Europeană oferă statelor blocului comunitar un instrument de atenuare a sărăciei. Ce pași vor trebui urmați inclusiv de România

Comisia Europeană(CE) face apel la statele membre să își modernizeze sistemele de venit minim, ca parte a angajamentului constant de a reduce sărăcia și excluziunea socială în Europa.

Potrivit unui comunicat citat de Calea Europeană, al instituției executive europene, venitul minim reprezintă plăți în numerar care vin în ajutorul gospodăriilor unde acest sprijin este necesar pentru a reduce decalajul în materie de venit până la un anumit nivel, pentru a plăti facturile și pentru a avea o viață demnă.

Propunerea de recomandare prezentată miercuri oferă statelor membre orientări clare cu privire la modalitățile de a asigura eficacitatea sistemelor lor de venit minim în combaterea sărăciei și promovarea incluziunii active în societate și pe piețele forței de muncă.

În 2021, în UE, cel puțin una din cinci persoane (94,5 milioane oameni) sufereau riscul de sărăcie sau de excluziune socială

Conform rapoartelor blocului comunitar, aproximativ 20 % dintre persoanele fără un loc de muncă expuse riscului de sărăcie nu sunt eligibile pentru a beneficia de sprijin pentru venit și se estimează că aproximativ 30 % până la 50 % din populația eligibilă nu recurge la sprijin pentru venitul minim.

Sprijinul propus de CE este important în perioade de recesiune economică deoarece contribuie la atenuarea scăderii veniturilor gospodăriilor, contribuind astfel la o creștere durabilă incluziunii sociale. Plățile sunt, în general, completate de prestații în natură care oferă acces la servicii și de stimulente specifice pentru accesul pe piața forței de muncă.

Pașii de urmat pentru combaterea sărăciei în UE

Propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind un venit minim adecvat care să asigure incluziunea activă va fi discutată de statele membre în vederea adoptării de către CE.

După adoptare, statele membre vor raporta, o dată la trei ani, progresele înregistrate în ceea ce privește punerea lor în aplicare.

Instrumentul propus oferă statelor o marjă de manevră suficientă pentru a stabili cea mai bună modalitate de realizare a obiectivelor acestei inițiative, ținând seama de circumstanțele lor specifice.

Ce sunt sistemele de venit minim și cum poate fi rezolvată problema locurilor de muncă

Sistemele de venit minim acționează ca o rampă pentru ocupare a forței de muncă. Bine concepute, acestea asigură un echilibru între reducerea sărăciei, stimularea muncii și menținerea unor costuri bugetare sustenabile.

Venitul minim adecvat este foarte relevant în contextul actual al creșterii prețurilor la energie și al inflației:

”Sistemele de protecție socială contribuie la reducerea inegalităților și a diferențelor sociale. Ele asigură o viață demnă pentru cei care nu pot munci, iar pe cei care pot îi încurajează să revină în câmpul muncii. Într-o perioadă în care mulți oameni au dificultăți în a face față cheltuielilor de zi cu zi, va fi important ca, în această toamnă, statele membre să își modernizeze plasele de siguranță socială, prin adoptarea unei abordări bazate pe incluziune activă, pentru a veni în sprijinul celor care au cea mai mare nevoie de ajutor.

Acesta este modul în care putem combate sărăcia și excluziunea socială și ajuta un număr mai mare de persoane să își găsească un loc de muncă în această perioadă dificilă”, a subliniat Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a punctat că ”în prezent, în UE, cel puțin una din cinci persoane este expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială. Sistemele de venit minim există în toate statele membre, însă din analiza efectuată rezultă că ele nu sunt întotdeauna adecvate, nu includ toate persoanele aflate în dificultate sau nu le motivează să se întoarcă pe piața forței de muncă. În contextul creșterii costurilor de trai și al incertitudinii, trebuie să ne asigurăm că plasele noastre de siguranță sunt la înălțimea acestei provocări. Trebuie să acordăm o atenție deosebită reintegrării tinerilor pe piața forței de muncă inclusiv prin sprijin pentru venit, astfel încât aceștia să nu fie blocați într-un cerc vicios al excluziunii.”

Recomandările UE pentru statele membre

Este disponibilă finanțare din partea UE pentru a sprijini statele membre să își îmbunătățească sistemele de venit minim și infrastructura socială prin reforme și investiții.

Atașăm indicațiile CE pentru statele din blocul comunitar în chestiunea amintită:

„A. Să asigure un sprijin mai adecvat pentru venit:

• Să stabilească nivelul sprijinului pentru venit printr-o metodologie transparentă și solidă.
• În paralel cu asigurarea unor stimulente pentru muncă, să facă în așa fel ca sprijinul pentru venit să reflecte treptat o serie de criterii de adecvare. Statele membre ar trebui să atingă un nivel adecvat al sprijinului pentru venit până cel târziu la sfârșitul anului 2030, protejând în același timp sustenabilitatea finanțelor publice.
• Să revizuiască și să ajusteze anual, dacă este necesar, nivelul sprijinului pentru venit.

B. Să îmbunătățească gradul de acoperire și de utilizare a venitului minim:

• Criteriile de eligibilitate ar trebui să fie transparente și nediscriminatorii. De exemplu, pentru a promova egalitatea de gen și independența economică, în special pentru femei și pentru adulții tineri, statele membre ar trebui să faciliteze primirea de sprijin pentru venit per persoană, și nu per gospodărie, fără a mări neapărat nivelul global al prestațiilor per gospodărie. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a asigura utilizarea venitului minim de către gospodăriile monoparentale, conduse în principal de femei.
• Procedurile de depunere a cererilor ar trebui să fie accesibile, simplificate și însoțite de informații ușor de înțeles.
• Decizia privind cererea de venit minim ar trebui să fie emisă în termen de 30 de zile de la depunere, cu posibilitatea revizuirii deciziei.
• Sistemele de venit minim ar trebui să fie reactive în fața crizelor socioeconomice, de exemplu prin introducerea unei flexibilități suplimentare în ceea ce privește eligibilitatea.

C. Să îmbunătățească accesul la piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii:

• Măsurile de activare ar trebuie să ofere suficiente stimulente pentru (re)inserția pe piața forței de muncă, cu un accent deosebit asupra sprijinirii adulților tineri.
• Sistemele de venit minim ar trebui să ajute oamenii să își găsească un loc de muncă și să îl păstreze, de exemplu, prin educație și formare favorabile incluziunii, sprijin pentru plasament pe piața muncii, sprijin post-plasament și mentorat.  
• Ar trebui să fie posibil să se combine sprijinul pentru venit cu veniturile obținute din munca desfășurată pentru intervale mai scurte, de exemplu în timpul perioadei de probă sau al stagiilor.

D. Să îmbunătățească accesul la servicii esențiale și de facilitare:

• Beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv la servicii de facilitare de calitate, cum ar fi asistența (medicală), formarea și educația. Persoanele aflate în dificultate ar trebui să beneficieze de servicii de incluziune socială, cum ar fi consilierea și îndrumarea.
•  În plus, beneficiarii ar trebui să aibă acces efectiv permanent la servicii esențiale, cum ar fi energia.

E. Să promoveze sprijinul individualizat:

• Statele membre ar trebui să efectueze o evaluare individuală, multidimensională a nevoilor, pentru a identifica obstacolele cu care se confruntă beneficiarii în ceea ce privește incluziunea socială și/sau găsirea unui loc de muncă și sprijinul necesar pentru îndepărtarea lor.
• Pe această bază, în termen de cel mult trei luni de la accesarea venitului minim, beneficiarii ar trebui să primească un plan de incluziune care să definească obiective comune, un calendar și un pachet de sprijin adaptat pentru atingerea acestui obiectiv.

F. Să îmbunătățească eficacitatea guvernanței plaselor de siguranță socială la nivelul UE, la nivel național, regional și local, precum și a mecanismelor de monitorizare și de raportare.”