Terenul aeroportului Băneasa poate fi retrocedat dacă i se schimbă destinația: Familia Bibescu a prevăzut această condiție în actul de donație din 1923

Aeroportul Băneasa, închis pentru cursele de pasageri la începutul anului 2012, a readus în discuție interesele imobiliare din zona de nord a Capitalei. În ciuda opoziției unora dintre cei care locuiesc în zona de nord a orașului, autoritățile încearcă să dea un suflu nou celui mai vechi aeroport din România, transformându-l în primul aeroport urban din țara noastră.

Autoritățile nu au însă altă variantă. În documentul din 1923 prin care familia Bibescu a donat terenul autorităților române se specifică clar că dacă se schimbă destinația acestuia moștenitorii pot revendica cele aproximativ 200 de hectare, precizează știrileprotv.ro.

Să rămână o poartă aeriană, asta și-au dorit membrii familiei Bibescu. În acest context, Primăria Capitalei se gândește să transforme Aeroportul Băneasa în City Aeroport din România.

Singurul aeroport urban din România ar putea fi folosit de cei cu bani, care vor pierde mai puțin timp cu birocrația aeroportuară.

Pentru că mulți dezvoltatori imobiliari au construit în apropierea aeroportului, la numai 50 de metri de calea de rulare răsărind sute de vile, acesta a fost  închis în urmă cu 4 ani din cauza zgomotului.

Dacă în urmă cu 4 ani peste 2 milioane de pasageri treceau prin această poartă aeriană, în prezent, pe aeroportul Băneasa aterizează câte 5 mii de pasageri anual. Dacă va fi transformat în City Aeroport, numărul acestora va crește la 200 de mii.    

În 1921, pe o parte din moşia mătuşii sale Maria Bibescu, contesă de Montesquiou Fezensac, George-Valentin Bibescu înfiinţează Aeroportul Băneasa. Conform documentelor, zecile de hectare desprinse din moşia Bibeştilor sunt lăsate drept folosinţă exclusivă Aviaţiei Române, mai precis Aeroportului Băneasa. Conform actelor notariale, nimeni, „în vecii vecilor”, nu are voie să schimbe domeniul de activitate cuprins în arealul Aeroportului Băneasa, adică de aviaţie.