Ministerul Finanţelor a împrumutat luni peste 1,5 miliarde de lei de la bănci / Pentru luna februarie, a planificat împrumuturi de peste 5,5 miliarde

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 1,503 miliarde de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark şi o alta de certificate de trezorerie cu discont, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Ministerul Finanţelor, încă un împrumut de la bănci

MF a împrumutat 778,8 milioane lei de la bănci printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 63 de luni şi un randament mediu de 6,33% pe an.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a atras 724,5 milioane lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu o maturitate reziduală la 12 luni şi un randament mediu de 5,96% pe an.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 75 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni, informează Agerpres.

Ministerul Finanţelor vrea să împrumute peste 5,5 miliarde în februarie

Pentru luna aceasta, MF a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,5 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 705 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, 6,205 miliarde de lei, va merge în refinanțarea datoriei publice şi în finanțarea deficitului bugetar.

„Guvernele lumii cheltuiesc ca nişte marinari beţi”

Economiștii se tem că în contextul cheltuielilor excesive ale statului, pe fondul unui deficit deja mare, guvernanții vor ajunge să ne împrumute mai mult, vor crește taxele și ar putea încheia un acord cu FMI.

„FMI nu ne obligă să creștem taxe, dar politicienii deseori se folosesc de această scuză pentru a ne spune că nu ei au crescut taxele, ci altcineva i-a pus să facă acest lucru. (…)

Nu e o problemă neapărat că ne-am împrumuta și de la FMI, e o problemă că în continuare cheltuim mult mai mulți bani decât avem și ne întindem mai mult decât ne e plapuma.

Cel mai probabil anul viitor vom avea alte măriri de taxe și pentru a acoperi niște datorii care au fost făcute nu pentru a avea mai multe autostrăzi, nu pentru a investi în ceva util, ci pentru a menține niște cheltuieli ineficiente într-un sector public supradimensionat”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie mondială, pentru B1 TV.

Iar problema cheltuielilor fără cap pare a fi una generală. Anul trecut, Jamie Dimon, cel mai puternic bancher din SUA şi şeful gigantului JPMorgan, susținea că economia globală merge într-o direcție bună, dar asta nu înseamnă că vom ajunge la un boom economic. Un risc ține chiar de guvernanți care „cheltuiesc ca nişte marinari beţi”: „Să spui că astăzi consumatorul este puternic, ceea ce înseamnă că vei avea un mediu înfloritor timp de ani de zile, este o greşeală uriaşă”.