CCR vs. SRI: "Autorii noului Cod de procedură penală au vrut să clarifice mai bine o situaţie şi, probabil fără să vrea, mai mult au încurcat-o"

Toată nebunia creată de decizia Curţii Constituţionale privind interceptările telefonice efectuate de SRI în dosarele penale “ilustrează cum nu se poate mai bine zicala că mai-binele e duşmanul binelui”, este de părere jurnalistul Liviu Avram.

Acesta se referă la decizia magistraților de a declara neconstituționalun articol din Codul de Procedură Penală ce făcea referire la interceptările SRI.

Concret, Curtea Constituțională a anuntat că Serviciul Român de Informații nu mai poate face interceptări în dosare penale pentru că nu este organ de urmărire penală. Decizia se aplică inclusiv dosarelor aflate în curs de soluționare. (Detalii AICI)

“Autorii noului Cod de procedură penală au vrut să clarifice mai bine o situaţie şi, probabil fără să vrea, mai mult au încurcat-o”, scrie Avram într-un articol pentru Adevărul.

“Pe bună dreptate, se pune întrebarea: de ce vreme de 25 de ani implicarea SRI nu a fost o problemă, întrucât a fost declarată constituţională în mai multe rânduri, şi a devenit neconstituţională tocmai acum? Răspunsul e dezarmant: între timp s-a schimbat Codul de procedură penală şi, spre deosebire de vechiul Cod, unde era reglementată mai vag, chestiunea interceptărilor a fost redactată mai detaliat”, adaugă jurnalistul.

Decizia Curții Constituționale are un impact cert asupra securității naționale, transmite Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informații, după ce magistrații au declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală ce făcea referire la interceptările SRI.

”Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale”, susține Hellvig. (Detalii AICI)