Percheziții de amploare la cabinele unor medici din 16 județe. Aceștia sunt suspectați că au pus în pericol viețile oamenilor prin studii contrafăcute (VIDEO)

Percheziții de amploare la cabinele unor medici din 16 județe. Aceștia sunt suspectați că au pus în pericol viețile oamenilor prin studii contrafăcute (VIDEO)
Foto: Captură Video

Polițiștii de la Direcția de Investigare a Criminalității Economice efectuează 26 de percheziții, vizați fiind medici suspectați de fapte de corupție, informează B1 TV.

Perchezițiile au loc la mai multe spitale din Bucureşti şi din judeţele Arad, Cluj, Constanţa şi Dolj, unde îşi desfăşoară activitatea cei în cauză, precum şi la sediile şi punctele de lucru a cinci societăţi comerciale cu profil medical, care reprezintă interesele sponsorilor.

De asemenea, sunt ridicate înscrisuri şi probe de la 31 de unităţi sanitare aflate pe raza judeţelor Argeş, Botoşani, Buzău, Braşov, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Neamţ, Prahova, Suceava, Sibiu, Timiş şi Vrancea.

Din cercetări a reieșit că mai mulţi angajaţi din sistemul sanitar ar fi derulat studii clinice cu încălcarea prevederilor legale, fapte cu potenţial generator de riscuri în ceea ce priveşte autorizarea intrării pe piaţă a unor medicamente ce afectează negativ starea de sănătate a populaţiei. Este vorba aici despre medicamente folosite în special pentru tratarea unor boli mentale.

Percheziții de amploare la cabinele unor medici din 16 județe

#DIRECT_ONE_n6r3am#

”Astfel, medicii incluşi în derularea de studii clinice ar fi falsificat întreaga documentaţie de evaluare a pacienţilor – subiecţi, fie prin falsificarea consimţământului de participare la studiu acordat de către pacient sau de către aparţinătorii acestuia, fie prin consemnarea în fişele de evaluare sau foile de observaţii a unor aspecte false referitoare la diagnostic, starea de sănătate a pacienţilor, tratamentul urmat şi efectele acestuia”, se arată într-un comunicat al IGPR.

Medicii sunt suspectați că au inclus în studiu persoane care nu sufereau de afecțiunea pentru care era testat medicamentul sau că, în realitate, nici măcar nu administrau acest medicament pacienților. Ulterior, ei ar fi prezentat societăților respective documentele necesare avizării şi aprobării punerii pe piaţă a medicamentului.