Claudiu Năsui denunță haiducia pe invers a guvernului Bolojan. Banii strânși de la săraci, împărțiți bogaților prin scheme de afaceri

Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei, denunță schema de afaceri, cu un buget de 5,3 miliarde de lei anunţată recent de Ministerul Finanţelor. În opinia sa, aceste ajutoare de stat nu ajută economia, doar finanțează marile firme care au acces la bani. 

Claudiu Năsui denunță haiducia pe invers a guvernului

Fostul ministru al Economiei susține că programul redistribuie banii adunați din majorarea taxelor și impozitelor, de la majoritatea populației, spre câteva corporaţii subvenţionate. Claudiu Năsui apreciază că aceasta nu este o soluție care va ajuta economia.

„Iată de ce au crescut taxele şi de ce vor creşte în continuare. Ministrul Finanţelor a anunţat recent o nouă schemă de afaceri pe banii statului de 5,3 miliarde de lei. O sumă foarte mare. După ce au crescut taxele şi au provocat o prăbuşire economică, pe care o vedem, acum se laudă cu cheltuieli noi. Toate astea fac parte din aşa-zisul plan de relansare al economiei. Problema este că îi relansează doar pe unii”, a explicat Năsui.

Fostul ministru susține că, dacă ar dori să relaseze cu adevărat economia, Guvernul ar propune reducerea taxării muncii. Firmele și lucrătorii ar plăti taxe mai mici, iar veniturile ar crește, ceea ce s-ar reflecta în consum.

„Schemele acestea nu ajută economia şi nu susţin industria, pentru că banii pentru ele provin tot din economie. E redistribuţie de la unii la alţii. De la cei care produc la cei care trebuie subvenţionaţi. De la săraci, la bogaţi. De la majoritatea populaţiei taxate către câteva corporaţii subvenţionate”, a scris fostul ministru al Economiei, pe Facebook.

Majorarea taxelor o greșeală a guvernului Bolojan

Fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a apreciat că decizia lui Ilie Bolojan de a majora taxele și impozitele în urmă cu nouă luni reprezintă o greșeală. În acest context, el a apreciat că programele de afaceri propuse de guvern reprezintă doar o foră de asistență socială pentru cei bogați. Iar autorii sunt aceeași politicieni care susțineau creșterea taxelor pentru acoperirea deficitului,

„Şi vine (schema de ajutor de stat – n. red,) de la aceiaşi politicieni care înainte urlau că trebuie să crească taxele, fiindcă deficitul este prea mare. Ei bine, au crescut taxele. V-aţi gândi că acum ar restrânge puţin şi din cheltuieli. Dar nu, aruncă în continuare cu miliarde pe astfel de scheme. Poate acum înţelege şi domnul Bolojan de ce a fost o greşeală foarte mare să crească taxele acum nouă luni. Iar Guvernul care ne spune că acum vrea să ajute economia, dacă chiar ar vrea asta, ar propune reducerea taxării muncii cu aceşti 5,3 miliarde de lei”, a transmis deputatul Năsui.

Reducerea taxării muncii ar ajuta economia în ansamblul ei, nu doar câteva corporaţii „care fac lobby pentru bani gratis de la stat”, a mai spus fostul ministru.

„Dar nu vor reduce taxarea, pentru că atunci nu ar mai avea putere discreţionară să dea aceste miliarde din pix către cei care fac lobby pentru ele. Plătitorii de taxe sunt loviţi de două ori: odată prin creşterea taxării care finanţează aceste scheme. Şi a doua oară prin concurenţa neloială pe care aceste corporaţii, care iau banii, o vor face pe piaţă cu banii aceştia. Iar dacă afacerea lor nu merge, pierde contribuabilul. Dacă le merge, profitul e 100% al lor. Socializarea pierderilor şi privatizarea profitului”, a explicat parlamentarul USR.

Schema de stat la care face referire Claudiu Năsui

Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică, pe 30 aprilie, un proiect de act normativ pentru aprobarea unei scheme de ajutor de stat în valoare totală de 5,313 miliarde lei (aproximativ 1,05 miliarde euro). Prin acest mecanism, denunțat de Claudiu Năsui, se dorește operaţionalizarea pachetului de măsuri de relansare economică adoptat prin OUG 8/2026.

Iniţiativa este destinată firmelor din industria prelucrătoare, finanțând investiţiilor în sectoare economice care înregistrează în prezent un volum ridicat de importuri. Programul are un calendar de implementare până în anul 2032 pentru emiterea acordurilor de finanţare şi până în 2036 pentru plata ajutorului.

Potrivit Ministerului Finanţelor, un element de noutate îl reprezintă flexibilitatea formei de sprijin, companiile având posibilitatea de a alege între grant direct şi credit fiscal, în funcţie de necesităţile de capital şi de modelul de dezvoltare.