Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române și actual membru al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a reacționat vehement la respingerea scriitorului Mircea Cărtărescu de către Academia Română.
Vasile Bănescu a criticat decizia, considerând-o o manifestare a unei „lichii” care „apare din bezna morală a comunismului” și care este „roasă de pofta parvenirii în sfere înalte”.
„A refuza cu ură proletară, în anul 2025, intrarea în rândul membrilor Academiei Române a celui mai apreciat, tradus şi premiat scriitor român actual, Mircea Cărtărescu, dezvăluie faţa unei generice creaturi pe care unii o credeau dispărută şi descompusă în huma ultimilor 35 de ani, dar care-şi deschide brusc ochii siniştri: licheaua apărută din bezna morală a comunismului, licheaua frustrată, ranchiunoasă, abrutizată, oarbă la valoare şi admiraţie, dar roasă de pofta parvenirii în sfere înalte, chiar până sub cupola unei foste venerabile instituţii care a primit-o în ea”, se arată în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.
Mai mult, acesta avertizează că, din cauza acestei situații, numărul celor mai valoroși oameni de cultură din România va crește exclusiv în afacerea a ceea ce el numește „spațiul îmbâcsit de ultranaționalism post-ceaușist și otrăvit de ura față de autentica libertate”.
„Din cauza efectelor radiale ale prezenţei acestei creaturi cu îngrijorător statut public de „nemuritor”, numărul celor mai valoroşi oameni de cultură din România (va) creşte exclusiv în afara spaţiului îmbâcsit de ultranaţionalism post-ceauşist şi otrăvit de ura faţă de autentica libertate, alteritate, europenitate şi regalitate intelectuală. „Forma fără fond” nu doar că ne urmăreşte şi pustieşte, ci ne şi depăşeşte, aşteptându-ne rânjind în viitorul proxim şi probabil de aur al acestei ţări triste, pline de umor şi umori”, a mai transmis Vasile Bănescu.
Mircea Cărtărescu a fost propus pentru calitatea de membru corespondent al Academiei Române de către Secția de Filologie, fiind susținut unanim de către membrii acesteia. Cu toate acestea, în cadrul votului, nu a obținut numărul necesar de voturi, lipsindu-i un singur vot pentru a fi acceptat.
Această respingere a generat reacții puternice în societatea civilă, mulți considerând-o o nedreptate față de unul dintre cei mai apreciați și traduşi scriitori români contemporani.