Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că am ajuns la un deficit bugetar uriaș din cauza unei „combinații de populism al politicienilor, dintr-o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din baia subcognitivă a celor informați – de multe ori e preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconfortabil!”.
Lazea a susținut că politicienii au aruncat cu bani pe pensii și salarii, deși țara nu produce suficient cât să-și permită aceste majorări. Așa am ajuns să împrumutăm sume imense din piață, ca să acoperim aceste cheltuieli majorate. Totuși, Lazea a spus că e de acord cu o singură dintre deciziile guvernanților: creșterea salariilor la medici și profesori.
Declarațiile au fost făcute pe 4 iunie, dar Edupedu.ro le-a adus în discuție acum, în contextul în care Daniel David, ministrul Educației, a afirmat de mai multe ori că și cheltuielile din domeniul său au contribuit la deficitul bugetar.
„Fac precizarea că ce voi spune eu sunt opinii personale care nu angajează în niciun fel Banca Națională a României. Prezentarea mea se va referi la principii ale prudenței fiscale în teorie și în practică. Principii ale prudenței fiscale în teorie, care ar trebui să fie cunoscute oricărui absolvent de facultate economică, sunt cel puțin următoarele patru. Primul a nu trăi cu mult peste mijloacele disponibile. Cu alte cuvinte, să nu te întinzi mai mult decât îți este plapuma. Al II-lea a: nu crește salariile mai rapid decât crește productivitatea. Al III-lea – nu crește pensiile mai rapid decât cresc salariile din din care pensiile sunt finanțate și al IV-lea – nu finanța cheltuieli permanente gen salarii sau pensii din venituri temporare, cum ar fi împrumuturile. Astea patru ar trebui să le știe orice absolvent de facultate economică”, a declarat Valentin Lazea, potrivit Edupedu.ro.
Oficialul BNR a mai spus că guvernanții au crescut salariile pornind de la premisa că stimularea cererii interne de consum va crea propria sa ofertă, ceea ce nu s-a întâmplat: „Cererea în exces nu a creat ofertă în România a creat ofertă în alte țări, de unde și deficitul extern”.
„Salariile au crescut mai rapid în sectorul serviciilor non-tradables sau non-exportabile decât în sectorul bunurilor exportabile (tradables), lucru care a distorsionat și mai mult corelația dintre salarii și productivitate. Aici trebuie să facă o mică paranteză, spunând că și în sectorul bugetar s-a constatat această inversare de priorități. Dar trebuie să recunoaștem că pentru profesori și pentru medici, dacă ar fi așteptat creștere a salariilor până când sectorul tradebles ar fi generat o productivitate suficient de mare, am fi putut aștepta mult și bine. Deci, în aceste două cazuri de care am spus, profesori și medici, a fost justificată creșterea salariilor fără să aștepte ca sectorul tradable să fie mai productiv. Dar nu înseamnă că la nivelul întregului sector bugetar acest lucru era normal să se întâmple”, a mai explicat economistul.
Valentin Lazea a explicat apoi că am ajuns să ne împrumutăm atât de mult și pentru a plăti pensiile majorate.
„Al III-lea principiu încălcat: sumele plătite prin pilonul I au fost crescute discreționar, cu mult peste fondurile provenite din contribuțiile de asigurări sociale. Am asistat la acea mantră „avem bani la buget pentru creșteri masive de pensii”, cel puțin în 2008 și în 2024. Am auzit această formulare fără a spune că acei bani sunt doar pe hârtie, în condițiile în care țara avea deficit bugetar și are deficit bugetar de 35 de ani.
Deci nu poți să spui „pot să vă cresc pensiile masiv”, când pensiile alea va trebui să le plătești tot timpul. Dar tu, ca să faci rost de bani, te împrumuți de la extern, pentru că acea sursă externă poate să sece în orice moment. Și ce faci atunci cu pensiile crescute? Vezi Doamne, pentru că aveai bani în buget. Aveai dacă te împrumutai și dacă cineva te împrumuta”, a mai declarat Valentin Lazea.
Economistul a invocat apoi și câteva cifre pentru a arăta că ne-am întins ca țară mai mult decât ne e plapuma: „Vă rog să vă uitați aici la cifrele din perioada 2008-2024 în care sunt arătate ritmurile de creștere anuală. Vedeți că productivitatea muncii a crescut de 1,73 de ori în acești 17 ani, dar salariul mediu brut a crescut de 4,88 ori. Deci mult, mult mai mult. Salariul mediu net a crescut de 4,05 ori, deci tot mult mai mult decât productivitatea”.
În final, Valentin Lazea a repetat că „salariile însele au crescut cu mult peste ceea ce era sustenabil”, punctând că și aceasta este o cauză pentru creșterea inflației: „Sigur că relația între salarii și inflație e circulară – salariile mai mari duc la creșterea inflației, inflația mai mare duce la creșterea salariilor și așa mai departe”.