România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, pierderea vine pe fondul unor reforme întârziate, incomplete sau prost implementate în anii anteriori.
România primește o veste cu două tăișuri din partea Comisia Europeană privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Pe de o parte, au fost recuperate 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate. Pe de altă parte, țara pierde definitiv 458,7 milioane de euro, „din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.
Dragoș Pîslaru a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că evaluarea a fost transmisă joi seară și că este una dintre cele mai dificile cereri de plată de până acum. Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse ar fi trebuit să fie deja corect îndeplinite la acel moment.
„Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.”, a transmis acesta.
Ministrul a explicat că, imediat după preluarea mandatului, a început demersuri rapide pentru a reduce pierderile.
Dragoș Pîslaru a început cu reforma pensiilor speciale, pe care a descris-o drept „un dosar greu”, marcat de șase amânări la Curtea Constituțională a României, ce au dus la depășirea termenelor stabilite cu Comisia Europeană. În ciuda dificultăților, acesta a punctat că este „cea mai importantă victorie” din cererea de plată nr. 3, România reușind să recupereze 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane suspendate inițial. În ceea ce privește reforma AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, România a recuperat 132 de milioane de euro, însă problemele persistă în alte sectoare.
În energie, deficiențele legate de numiri și proceduri au dus la pierderi semnificative. Doar 48 de milioane de euro au fost recuperate, în timp ce 180 de milioane s-au pierdut. Situația este similară și în transporturi, unde, deși au fost recuperate 4,5 milioane de euro, România a pierdut 15,4 milioane, pe fondul unor selecții netransparente și al întârzierilor în reforme.
Dragoș Pîslaru susține că nota de plată ajunge, în final, tot la români. „Trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.”, a mai precizat acesta.