România pierde 458,7 milioane € din PNRR, anunță Dragoș Pîslaru: „Trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru incompetența unor șmecheri”

România pierde 458,7 milioane € din PNRR, anunță Dragoș Pîslaru: „Trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru incompetența unor șmecheri”
Sursă Foto: Facebook - Dragoș Pîslaru

România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR. Anunțul a fost făcut vineri de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Potrivit acestuia, pierderea vine pe fondul unor reforme întârziate, incomplete sau prost implementate în anii anteriori.

Ce declară Dragoș Pîslaru despre pierderea banilor din PNRR

România primește o veste cu două tăișuri din partea Comisia Europeană privind cererea de plată nr. 3 din PNRR. Pe de o parte, au fost recuperate 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate. Pe de altă parte, țara pierde definitiv 458,7 milioane de euro, „din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți”.

Dragoș Pîslaru a precizat într-o postare pe pagina sa de Facebook că evaluarea a fost transmisă joi seară și că este una dintre cele mai dificile cereri de plată de până acum. Cererea a fost depusă pe 15 decembrie 2023, iar reformele incluse ar fi trebuit să fie deja corect îndeplinite la acel moment.

„Ulterior, în mai 2025, Comisia Europeană a decis suspendarea parțială a unor sume, pentru că mai multe reforme nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a avut apoi o perioadă de corectare și a transmis justificări suplimentare pe 28 noiembrie 2025. Din păcate, Comisia a decis că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.”, a transmis acesta.

Cum a reușit ministerul să recupereze o parte din fondurile suspendate

Ministrul a explicat că, imediat după preluarea mandatului, a început demersuri rapide pentru a reduce pierderile.

„Din 23 iunie, când am preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, am folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați: discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene. A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane Euro, bani care erau inițial suspendați.”, se arată în postarea sa.

Unde a câștigat și unde a pierdut România bani din cererea de plată nr. 3

Dragoș Pîslaru a început cu reforma pensiilor speciale, pe care a descris-o drept „un dosar greu”, marcat de șase amânări la Curtea Constituțională a României, ce au dus la depășirea termenelor stabilite cu Comisia Europeană. În ciuda dificultăților, acesta a punctat că este „cea mai importantă victorie” din cererea de plată nr. 3, România reușind să recupereze 166 de milioane de euro din cele 231 de milioane suspendate inițial. În ceea ce privește reforma AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, România a recuperat 132 de milioane de euro, însă problemele persistă în alte sectoare.

În energie, deficiențele legate de numiri și proceduri au dus la pierderi semnificative. Doar 48 de milioane de euro au fost recuperate, în timp ce 180 de milioane s-au pierdut. Situația este similară și în transporturi, unde, deși au fost recuperate 4,5 milioane de euro, România a pierdut 15,4 milioane, pe fondul unor selecții netransparente și al întârzierilor în reforme.

„Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism.”, a spus ministrul.

Pe cine indică ministrul drept responsabil pentru eșecul reformelor

„Fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale.”, a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Cine plătește, în final, pentru aceste pierderi din PNRR

Dragoș Pîslaru susține că nota de plată ajunge, în final, tot la români. „Trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte.”, a mai precizat acesta.