Premierul Ilie Bolojan (PNL) și Alexandru Rogobete (PSD), ministrul Sănătății, au anunțat luni, într-o conferință de presă, măsurile de reformă din domeniul sănătății. Șeful Guvernului a început prin a vorbi despre problemele sistemului sanitar și cauzele ce ne-au adus aici.
Declarațiile lui Ilie Bolojan:
- Sistemul nostru de sănătate a acumulat probleme mari în ultimii ani și sunt două aspecte majore care-i afectează buna funcționare.
- Unul e creșterea accelerată a cheltuielilor și nu mai putem să susținem această creștere în anii următori, raportat la veniturile pe care le avem la buget.
- Cheltuielile care sunt alocate prin CNAS sistemului sanitar au ajuns la o pondere de 16% din veniturile curente de la bugetul de stat, față de o pondere de circa 11% cât am înregistrat în anii trecuți. Doar în pandemie am mai ajuns la această pondere, deci e o presiune puternică asupra bugetului pentru acoperirea acestor cheltuieli.
- Anul acesta avem un buget alocat de 77 mlrd lei, la care colegii ne-au cerut o suplimentare obligatorie, să aducem facturile restante la zi, că din martie n-am mai putut financiar să achităm integral sumele, și să funcționăm până la finele anului. Pentru asta ne trebuie încă 10 mlrd, deci o presiune suplimentară.
- A doua problemă majoră e că această creștere de sume nu se reflectă direct proporțional în calitatea serviciilor pe care sistemul nostru de sănătate le oferă cetățenilor și nici în satisfacția pacienților.
- Aceste măsuri pe care le propunem vin să rezolve cel puțin o bună parte din aceste probleme, atacând cauzele care au făcut să ajungem aici.
- Avem conduceri de spitale care nu performează și în multe locuri avem ineficiență managerială și administrativă. Asta deoarece salariile nu sunt legate de calitatea serviciilor. Cât timp mai mult de jumătate din banii pentru salarii vin de la CNAS, nu va fi un stimul ca managerii să îmbunătățească serviciile, să fie mai eficienți. Aceste propuneri vin să facă conducerile mai responsabile
Avem cheltuieli salariale disproporționate din ponderea totală. Mai mult de o treime din spitale au cheltuieli cu salariile care depășesc 80% din totalul cheltuielilor.
- Banii care le mai rămân pentru medicamente, pentru analize, aparatură, curățenie, toate serviciile sunt foarte puțini și practic aceste spitale există în primul rând pentru cei care lucrează în ele, pentru salarii, și mult prea puțin pentru pacienți. Pentru aceste spitale e evident vă trebuie să facă o analiză a cheltuielilor.
- Din păcate, în multe locuri serviciile sunt umflate. Avem uneori fraude prin optimizarea cheltuielilor, prin îmbunătățirea indicilor de complexitate și tot felul de tehnici care au făcut ca de multe ori cheltuielile să crească, fără să se vadă în servicii și trebuie să combatem prin măsuri ferme, prin sancțiuni.
- Avem o întârziere a digitalizării sistemului și asta nu ne permite să vedem problemele. Trebuie să finalizăm procedurile prin care softurile CNAS sunt aduse la zi și interconectate cu ale spitalelor, să vedem cheltuielile și să fim mai eficienți.
- Avem o socializare a multor cheltuieli și o privatizare a câștigurilor în multe locuri. E important ca și sistemul de sănătate public să-și mențină bună parte din veniturile încasate de pe urma tratamentelor.
- Avem o lipsă a criteriilor de performanță în sistem, din punct de vedere al salarizării medicilor. Nu există sisteme care să încurajeze medicii să lucreze mai mult, să facă mai multe operații. Vom susține proiecte-pilot în care să încurajăm salarizarea în funcție de performanță. Dacă rezultatele vor exista, vom generaliza în tot sistemul.
- Avem un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate, avem o pondere importantă a medicamentelor inovative ca volum și sumă și tratamente ce pot fi rezolvate cu medicamentele generice, din cauza întârzierilor din sistem, sunt rezolvate la prețuri de 2 – 3 ori mai mari cu cele inovative. Unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite cu cele generice să facem acest lucru.
- Aceste cauze sunt atacate prin soluțiile pe care le propun.