Austeritatea lovește în tineri. Peste 20% din șomerii României au sub 24 de ani

Șomerii cu vârste sub 24 de ani reprezintă peste 20% din totalul celor care au rămas fără un loc de muncă, arată datele statistice. În aceste condiții, mulți tineri afectați de austeritate preferă să-și caute norocul în țări străine amplificând fenomenul migrației.

Șomerii tineri, o problemă pentru România

Spre deosebire de generațiile trecute, care se mulțumeau cu salarii de mizerie și condiții împovărătoare de muncă, tinerii sunt mult mai selectivi. Iar acest lucru nemulțumește angajatorii care s-au obișnuit să plătească salariul minim pe economie și să-și țină angajații la muncă peste program sau în timpul weekendurilor, fără compensații.

Nu puține sunt situațiile în care „minunații oameni de afaceri” români se laudă cu profituri consistente în vreme ce-și plătesc angajații cu salariul minim pe economie sau, mai rău. Practic, rezultatele lor economice nu sunt consecința unor decizii manageriale geniale ci a economiilor pe care le fac cu plata salariilor. Este un fenomen specific economiei românești, care se vede cu precădere în județele sărace.

Or, spre deosebire de părinții lor, care în lipsa unor alternative s-au mulțumit cu condiții mizerabile de lucru, tinerii refuză asemenea locuri de muncă prost plătite. Aceasta pentru că au alte oportunități de angajare la firmele de spațiul Uniunii Europene care oferă salarii și beneficii mai consistente, comparativ cu angajatorii români.

De aici și nemulțumirea angajatorilor care încearcă să-și justifice ofertele proaste de angajare prin lipsa de expertiză și de pregătire ale candidaților.

Care este situația pe piața muncii

Datele INS indică o scădere a ratei șomajului în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, la 6%, la nivel național. Șomerii tineri, cu vârste între 15 și 24 de ani, reprezintă cea mai mare creștere de 22,9%. Datele evidențiază discrepanțele, atunci când vine vorba despre accesul la locurile de muncă, între mediul urban și cel rural, dar și între sexe.

În cea de-a doua parte a acestui an, piața autohtonă a muncii dă semne de redresare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Datele arată o creștere a ratei de ocupare la 69,3% în rândul populației active cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani. Între cei nou angajați, tinerii reprezintă un procent destul de scăzut.

Din datele INS, populația activă a României era, în trimestrul al II-lea al anului, de 8,222 milioane persoane. Numărul celor care aveau un loc de muncă, era de 7,733 milioane persoane. Alte 489.800 persoane erau șomeri.

„În trimestrul II 2025, rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 69,3%, în creștere față de trimestrul anterior. În trimestrul II 2025, populația activă a României era de 8.222.800 persoane, din care 7.733.000 persoane erau ocupate și 489.800 persoane erau șomeri”, arată datele furnizate de INS.

Șomerii împărțiți pe zone și sexe

Din datele furnizate de INS, gradul de ocupare pe piața muncii din România a fost mai mare la bărbați (71,6%), comparativ cu femeile (54,8%).

În funcție de zona de domiciliu, procentul persoanelor care și-au găsit un loc de muncă în mediul a fost de 69,3%. În mediul rural, datele statistice indică un grad de ocupare de 57,1%.

Care este situația producției industriale

Producţia industrială a României s-a redus cu 1,3%, ca serie brută, în primele şapte luni ale acestui an faţă de intervalul similar din 2024. Ca serie ajustată, reducerea a fost de 0,7%, după cum arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticilor, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, ca serie brută, au fost consemnate diminuări ale activităţii în industria prelucrătoare (-1,6%) şi industria extractivă (-0,7%). În schimb, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,3%.

Ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a redus cu 0,7%, raportat la intervalul de referinţă, ca efect al scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-0,8%) şi industria extractivă (-0,7%). Pe de altă parte, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 0,9%.