Dormim mai mult, dar cu ce preț? Riscurile trecerii la ora de iarnă

Cine este cel mai afectat de schimbarea orei

Specialiștii spun că persoanele cu probleme de somn, vârstnicii și copiii sunt cei mai vulnerabili la efectele schimbării orei. Totodată, persoanele care suferă de boli cardiovasculare pot resimți mai puternic stresul provocat de dereglarea ritmului biologic. Există studii care arată o creștere a riscului de infarct și accidente vasculare imediat după modificarea orei, chiar dacă efectele sunt temporare, potrivit jamanetwork.com.

Care sunt riscurile pentru sănătatea mintală

Trecerea la ora de iarnă are și un impact vizibil asupra sănătății mintale, în principal prin reducerea expunerii la lumină naturală. Pe măsură ce zilele devin mai scurte și întunericul se instalează mai devreme, organismul secretă mai multă melatonină și mai puțină serotonină, ceea ce poate influența negativ echilibrul emoțional. Această schimbare favorizează apariția tulburării afective sezoniere (TAS), o formă de depresie sezonieră care se manifestă mai ales în lunile de toamnă și iarnă, notează uchicagomedicine.org.

Printre simptome se numără oboseala accentuată, lipsa de energie, scăderea motivației, probleme de concentrare, iritabilitatea și dispoziția depresivă. În unele cazuri, persoanele afectate pot resimți și o nevoie crescută de somn sau de alimente bogate în carbohidrați, ceea ce duce la creștere în greutate. Deși, de obicei, simptomele sunt temporare și dispar odată cu revenirea zilelor mai lungi, ele pot afecta calitatea vieții și randamentul zilnic.

Cum putem diminua efectele negative

Medicii recomandă câteva măsuri simple pentru a atenua impactul trecerii la ora de iarnă:

• Expunerea la lumină naturală cât mai mult timp posibil, în special dimineața.

• Menținerea unui program regulat de somn și trezire.

• Evitarea consumului de cafea sau alcool seara.

• Activitate fizică moderată, care ajută organismul să se adapteze mai ușor.

• O alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale.