O firmă olandeză produce fibră de cânepă în România pe care o vinde pentru profilele de uşi ale unor automobile de lux

Industria de cânepă din România revine în forţă. După ce ajunsese să nu mai existe când planta a fost trecută pe lista narcoticelor, culturile de cânepă din ţară au reînviat. O firmă olandeză produce fibră de cânepă în România pe care o vinde pentru profilele de uşi din automobile de lux precum BMW, Mercerdes sau Bugatti, informează economica.net.

Modelul Bugatti Veyron şi modelele de lux din gama Mercedes şi BMW au un lucru neaşteptat în comun: fibra de cânepă românească. Asta după ce o firma olandeză a reuşit să reînvie o industrie pe care statul român era să o distrugă. Cele trei societăţi pe care olandezii le controlează în ţara noastră exploateză în Sebeş, Pianu şi Petreşti, judeţul Alba, aproximativ 600 de hectare, ceea ce reprezintă în jur de 90% din suprafaţa totală cultivată cu cânepă din România. Asta după ce în 2012 a început la drum cu numai 25 de hectare. În luna aprilie a acestui an, compania olandeză a inaugurat prima unitate de procesare a tulpinilor de cânepă, singura din România, pe care a construit-o la Sebeş, în urma unei investiţii de cinci milioane de euro.

În ţara noastră mai există o singură unitate de procesare a seminţelor de cânepei, la Salonta, unde omul de afaceri Dan Lăzărescu a investit în 2007 din fonduri SAPARD în jur de 1,7 milioane de euro.

Din estimările olandezilor, investiţiile necesare înfiinţării unui hectar de cânepă ajung la 800-900 de euro, dar şi profiturile pot fi însemnate având în vedere că se pot valorifica atât tulpinile cât şi seminţele. Spre exemplu, producţia poate ajunge la cinci tone de tulpini la hectar şi cel puţin 600 de kg de sămânţă, din care se pot încasa în jur de 1.000-1.200 de euro.

Cei care doresc să cultive cânepă pot beneficia atât de subvenţia pe suprafaţă cât şi de ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal. Anul trecut sprijinul pentru fermieri a fost de 194 de euro/ha. Din datele APIA, pentru anul de plată 2015 pentru fibră de cânepă s-a alocat un plafon de 8,2 milioane de euro.

Până în 1990, România era a treia ţară producătoare de cânepă din lume, cu o suprafaţă cultivată de aproximativ 49.000 de hectare, dar includerea sa pe lista plantelor narcotice a limitat spre zero interesul producătorilor. Mai mult, fiind o cultură care necesită foarte multă muncă fizică, mulţi au fost descurajaţi să mai cultive. În 2010, spre exemplu, s-au cultivat cu cânepă doar 23 de hectare de teren, iar la nivelul lui 2014 suprafaţa cultivată era de peste 765 de hectare.