Cum reușesc platformele digitale să-i facă dependenți pe copii după modelul păcănelelor. Cazul Roblox

Platformele digitale reușesc să-i facă dependenți pe copii de ele după modelul păcănelelor. De altfel, în ultimii ani, gamingul, social media și e-commerce-ul folosesc tot mai mult aceleași tactici ca jocurile de noroc.

Cum devin copiii dependenți de ecrane. Cazul platformei Roblox

150 de milioane de utilizatori intră zilnic pe Roblox, din care peste 30 de milioane sunt copii până în 13 ani.

Platforma le promite că pot ajunge de la o vârstă fragedă „game devs”, adică dezvoltatori de jocuri. Site-ul le oferă copiilor jocuri, distracție și recompensă financiară pentru munca depusă. Pe hârtie, platforma are și o componentă educativă ce atrage inclusiv părinți și profesori. Practic, însă, apar numeroase probleme de siguranță.

Roblox se bazează pe conținutul creat chiar de utilizatori, câștigând profituri imense de pe urma muncii intense a utilizatorilor. Compania e acuzată în 28 de procese din SUA că este un spațiu vulnerabil pentru grooming și exploatarea minorilor

O investigație a revistei britanice People Make Games (preluată și de Washington Post) dezvăluie taxele și comisioanele mari ale Roblox, lipsa protecției pentru tinerii developeri și plata copiilor într-o monedă utilizabilă doar pe platformă, cu o conversie disproporționat de mică în bani reali.

„Sunt echipe de copii cu jocuri de succes pe Roblox, care îi pun pe alți copii să lucreze la jocurile lor. Îi mint că-i plătesc (…). Sau le dau bullying, îi obligă să muncească luni, chiar ani, pe nimic. E o mică societate libertariană cu copii de 11-13 ani”, povestește, pentru Snoop, Cătălin Alexandru, designer de economii și mecanici pentru jocuri de peste 20 de ani.

O altă problemă e că publicul Roblox e stimulat constant să cumpere. Branduri precum Gucci, Walmart, show-uri ca Stranger Things sau emisiuni sportive sunt prezente pe platformă. Un hanorac Adidas pentru avatar costă 60 de robux (circa 1 dolar).

Mecanica unui joc care se bazează pe recompensa aleatorie normalizează activitățile asemănătoare jocurilor de noroc. Pentru asta au fost inventate loot box-urile – cutiile digitale care oferă un câștig surpriză, dar nu neapărat ce voiai.

De altfel, mecanisme ca „roata norocului” apar în multiple industrii, de la farmacii la site-uri de cărți care-ți promit un câștig dacă „învârți roata”.

„Gamblingul se bazează pe faptul că noi nu putem să calculăm probabilitățile. Putem doar să băgăm acolo o fisă și, dacă iese, iese”, afirmă designerul de jocuri.

Giganți tehnologici, vizați într-un proces. Ce acuzații li se aduc

În SUA, în cadrul procesului Social Media Youth Harm, peste 1.800 de reclamanți (părinți, școli și alte entități), acuză patru giganți tehnologici (Meta, Google, TikTok și Snapchat) că au proiectat intenționat platforme care dau dependență copiilor, au ignorat riscurile cunoscute și au ascuns dovezi despre daunele grave asupra sănătății mintale. Acuză că au folosit design-uri manipulatoare, algoritmi agresivi și practici înșelătoare.

– „Zuck vorbește de asta de ceva vreme… Să țintim copii de 11 ani se simte ca industria tutunului cu câteva decenii în urmă (și astăzi). Practic spunem trebuie să-i agățăm de mici”, a scris un angajat, potrivit memoriului care acuză Meta de o strategie agresivă de atragere a utilizatorilor de 5-10 ani.

Sfaturi pentru părinți și adolescenți

Raportul Parlamentului European citează cercetări care arată că 97% dintre tineri folosesc internetul zilnic, iar 78% dintre cei între 13 și 17 ani își verifică telefonul cel puțin o dată pe oră. Potrivit Eurobarometrului din 2025, peste 90% dintre europeni cred că sunt necesare măsuri urgente pentru protejarea minorilor online. În România, 97% dintre liceeni sunt conectați zilnic. Mulți stau online mai bine de șase ore pe zi.

Psihologul Viorel Roman dă câteva sfaturi părinților: „Să existe control parental, să respecte limitele de vârstă recomandate, să discute despre conținutul pe care-l vizionează, să amâne pentru cât mai târziu (ca vârstă, n.r.) consumul de shorts-uri și reels-uri, să fie în social media alături de ei. Sunt foarte multe standarde nerealiste acolo care sunt promovate”.

Pe adolescenți, psihologul îi încurajează să-și pună singuri întrebări, „dacă nu iau în serios informația de la un adult”, precum: La ce lucruri renunți și cum ți se schimbă starea? Cum te simți după opt ore pe TikTok? Ce ai chef să faci după? Cum ți-a fost somnul?

Gamingul, social media și e-commerce folosesc aceleași tactici ca jocurile de noroc: dopamină în doze mici și frecvente, presiune socială, teama de excludere și comparația cu ceilalți. O „industrie a dependențelor”, avertizează specialiștii.

Un studiu al University College London arată că dependența de internet la adolescenți produce modificări în chimia și structura creierului similare cu cele provocate de droguri. Tinerii cu dependență de internet au dificultăți în menținerea relațiilor și activităților sociale și pot ajunge să mintă cu privire la timpul petrecut online. Pot manifesta probleme fizice precum tulburări de somn și alimentare.