Nicușor Dan și provocările relațiilor transatlantice în era Trump. Cum vede președintele României relația cu SUA

În 2025, liderii europeni, inclusiv președintele României, Nicușor Dan, au fost nevoiți să ia decizii într-un context internațional complex, marcat de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Cu o abordare diferită față de Europa, președintele american a redus semnificativ sprijinul financiar și militar pentru Ucraina, a impus tarife asupra Uniunii Europene și a criticat liderii europeni ca fiind „slabi”.

Strategii politice și economice în relația cu Trump

Aceste acțiuni au generat un climat de incertitudine, forțând liderii europeni să reevalueze strategiile politice și economice. Președintele Nicușor Dan a subliniat în cadrul unui interviu, pentru Politico, că Europa și Statele Unite rămân natural aliate datorită valorilor comune, dar a recunoscut că ne aflăm într-o perioadă de tranziție în care ambele părți trebuie să se înțeleagă mai bine reciproc.

„Lumea s-a schimbat”, a declarat șeful statului în interviu. „Am trecut de la un mod moral de a face lucrurile la unul foarte pragmatic și economic.” Nicușor Dan a adăugat că liderii europeni trebuie să dezvolte strategii practice pentru a face față noii realități impuse de administrația Trump.

Pentru Dan, este „în regulă” ca politicienii americani să-și exprime opiniile. Dar ar fi o „problemă” dacă SUA ar încerca să „influențeze” politica „în mod nedemocratic” — de exemplu, prin finanțarea presei din interiorul țărilor europene, „așa cum fac rușii”.

Rolul României în regiune

În ciuda tensiunilor, România joacă un rol crucial în regiune, adăpostind o bază majoră NATO și un sistem american de apărare antirachetă. Decizia administrației Trump de a retrage 800 de trupe americane din România a stârnit îngrijorări la București, însă Nicușor Dan a încercat să calmeze temerile, subliniind importanța continuării cooperării militare și economice.

Președintele României a recunoscut că Europa poate fi uneori lentă în procesul decizional, dar a subliniat că Uniunea Europeană a reușit să ia decizii importante, cum ar fi împrumutul comun de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. Această decizie este văzută ca un semnal către Rusia că Ucraina nu va ceda ușor.

Cu toate acestea, Dan rămâne sceptic cu privire la o soluție rapidă pentru conflictul din Ucraina, având în vedere poziția actuală a Rusiei și progresele sale minore pe teren. „Sunt mai pesimist decât optimist pe termen scurt”, a spus el, subliniind că Rusia nu pare dispusă să accepte un acord de pace în viitorul apropiat.

România continuă să fie un hub operațional pentru transferul de provizii către Ucraina și colaborează cu Bulgaria și Turcia pentru deminarea Mării Negre. De asemenea, Dan a abordat problema interferențelor rusești în democrația românească, subliniind necesitatea unor măsuri mai stricte pentru combaterea dezinformării.

Provocări interne: corupția și scepticismul publicului

În plan intern, președintele Nicușor Dan se confruntă cu provocări legate de corupție și scepticismul publicului față de sistemul democratic. După ce a câștigat alegerile prezidențiale împotriva unui adversar populist, el s-a angajat să restaureze încrederea publicului prin reforme legislative și promovarea meritocrației în sistemul judiciar.

„Pe marile probleme ale societății, începând cu corupția, nu am făcut prea multe”, a recunoscut șeful statului, dar a promis că acest lucru se va schimba. Un documentar recent despre corupția din sistemul judiciar a provocat proteste și a determinat sute de judecători să semneze o scrisoare de protest.

Amestecul Rusiei în România

Un lucru este acum evident: atacul Rusiei asupra democrației românești — inclusiv printr-o vastă campanie de influență pe TikTok — nu a fost un caz izolat. Dan a spus că România a fost o țintă a Moscovei timp de un deceniu, iar alți lideri europeni îi spun că se confruntă acum cu aceleași campanii de dezinformare și acte de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns complet la avalanșa de știri false online.

„Vorbesc cu lideri din țări mai avansate decât noi și cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a spus el. „Dacă un astfel de mesaj ajunge la jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi și spui că a fost fals, deja ai pierdut.”

Partidul populist de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor este în fruntea sondajelor, cu aproximativ 40%, reflectând un tipar întâlnit și în alte părți ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR, George Simion, în luna mai, consideră că propria sa echipă trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a învinge populismul. El își dorește, de asemenea, ca politicienii naționali din Europa să înceteze să mai dea vina pe Bruxelles pentru toate politicile nepopulare, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.

Dan a spus că a învățat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite state membre își aduc propriile idei. „Cu experiența mea de șase luni, pot spune că este o dezbatere intensă”, a afirmat el. „Nu există un stăpân birocratic care aranjează lucrurile. Este o democrație. Păcat că oamenii nu simt acest lucru în mod direct.”

Dar ce se întâmplă cu summit-urile UE-maraton, care îi țin pe toți la muncă mult după miezul nopții?

„Temele sunt bine alese”, a spus Dan. „Dar cred că dezbaterile sunt puțin cam prea lungi.”