Strâmtoarea Hormuz devine punctul fierbinte al crizei. Amenințările lui Trump împing negocierile cu Iranul într-o zonă critică

Conflictul dintre SUA și Iran nu se mai poartă doar prin declarații dure și amenințări militare, ci și prin presiune economică globală. Criza din Strâmtoarea Hormuz, negocierile fără rezultat și avertismentele repetate ale lui Donald Trump amplifică temerile privind o nouă escaladare în Orientul Mijlociu, cu efecte directe asupra prețului petrolului și asupra piețelor internaționale.

Un armistițiu fragil, ținut în viață de negocieri tensionate

Donald Trump a transmis că Statele Unite ar putea lovi din nou Iranul dacă Teheranul nu acceptă rapid condițiile unui acord. Președintele american a susținut că a fost foarte aproape să aprobe o nouă rundă de atacuri, care ar fi rupt armistițiul aflat în vigoare de la începutul lunii aprilie.

Decizia de amânare a venit pe fondul unei noi propuneri de pace transmise de Iran prin Pakistan, țară implicată în medierea discuțiilor. În același timp, aliați importanți ai Washingtonului din regiune, precum Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite, ar prefera evitarea unei reluări a ostilităților.

„Eram la o oră distanță de a lua decizia de a merge astăzi”, a declarat Donald Trump, potrivit The Guardian.

Liderul de la Casa Albă a susținut că Iranul ar dori să încheie un acord, însă a avertizat că răbdarea Washingtonului este limitată.

„Ei bine, vreau să spun, vorbesc despre două sau trei zile, poate vineri, sâmbătă, duminică, ceva de genul acesta, poate la începutul săptămânii viitoare, o perioadă limitată de timp, pentru că nu le putem permite să aibă o nouă armă nucleară”, a spus Donald Trump, conform sursei menționate.

Petrolul și transportul maritim, miza ascunsă a crizei

În spatele schimbului de amenințări, una dintre cele mai mari mize rămâne Strâmtoarea Hormuz. Ruta este esențială pentru transportul de petrol și gaz, iar orice blocaj prelungit poate provoca scumpiri în lanț, de la energie până la produse de consum.

Criza din Strâmtoarea Hormuz apasă deja asupra piețelor, iar această criză poate transforma tensiunile dintre SUA și Teheran într-o problemă economică mondială.

Iranul continuă să controleze o parte importantă a traficului naval din zonă, în timp ce Statele Unite mențin presiunea asupra porturilor iraniene. Teheranul a anunțat chiar înființarea unei autorități speciale pentru gestionarea traficului prin strâmtoare, semn că vrea să transforme controlul asupra acestei rute într-un instrument de negociere.

Un purtător de cuvânt militar iranian a transmis că Iranul nu intenționează să renunțe la această poziție.

„Statele Unite trebuie să respecte națiunea iraniană și să observe drepturile legitime ale Republicii Islamice”, a transmis Mohammed Akraminia, potrivit agenției ISNA, citată de The Guardian.

Nici Washingtonul, nici Teheranul nu vor să cedeze

Negocierile dintre cele două părți avansează greu. De la intrarea în vigoare a armistițiului, Statele Unite și Iranul au avut doar o rundă directă de discuții, desfășurată la Islamabad, fără rezultat concret. Mediatorii pakistanezi au încercat să apropie pozițiile, însă diferențele rămân majore.

Analiștii spun că ambele tabere vor să evite un nou război, dar niciuna nu este pregătită să suporte costurile politice ale unor concesii importante.

„Amenințările lui Trump și-au pierdut orice credibilitate. Ambele părți sunt prea departe una de cealaltă în ceea ce sunt dispuse să accepte sau să lucreze, dar niciuna nu vrea să se întoarcă la război. Așa că sunt pur și simplu blocate și niciuna nu știe cu adevărat cum să iasă din această situație”, a declarat Neil Quilliam, analist la Chatham House, potrivit sursei.

Potrivit presei iraniene de stat, Teheranul cere încetarea ostilităților pe toate fronturile, ridicarea sancțiunilor, deblocarea fondurilor înghețate, retragerea forțelor americane din zonele apropiate Iranului și despăgubiri pentru distrugerile provocate de atacurile americano-israeliene. Washingtonul a respins anterior condițiile iraniene, considerându-le inacceptabile.

Costul politic al unui nou război

Pentru Donald Trump, un nou atac asupra Iranului ar avea și o miză internă. Conflictul nu se bucură de un sprijin solid în rândul alegătorilor americani, iar administrația de la Washington este deja presată de nemulțumirile privind costul vieții. O creștere puternică a prețului petrolului ar putea accentua inflația și ar putea afecta perspectivele republicanilor în Congres.

De cealaltă parte, Iranul se confruntă cu o economie slăbită, inflație ridicată și riscul unor tensiuni interne mai mari. În același timp, autoritățile iraniene transmit că nu se vor lăsa forțate să accepte un acord dictat de Washington.

Mohammed Akraminia a avertizat că, în cazul unor noi atacuri, Iranul ar putea deschide „noi fronturi” împotriva Statelor Unite. Potrivit acestuia, perioada de armistițiu a fost folosită pentru întărirea capacităților de luptă ale Teheranului.

Victime civile și acuzații tot mai grave

Criza militară este dublată de un bilanț uman tot mai apăsător. Organizațiile pentru drepturile omului au semnalat execuții, arestări și victime civile în Iran de la începutul războiului. În paralel, un atac asupra unei școli din Minab, în sudul Iranului, rămâne subiect de anchetă și dispută.

Presa iraniană a relatat că atacul a ucis 155 de persoane, printre care copii, profesori și părinți. Un comandant american a declarat în fața unei comisii din Congres că investigația este complexă, deoarece școala s-ar fi aflat pe teritoriul unei baze active a Gărzilor Revoluționare.