Liderii europeni analizează desemnarea unei figuri politice de anvergură care să reprezinte UE în eventuale negocieri cu dictatorul rus Vladimir Putin. Potrivit informațiilor Financial Times, sunt luați în calcul Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier italian, dar și Angela Merkel, fost cancelar german. Merkel s-a remarcat tocmai prin faptul că a subordonat economia germană Rusiei, afectând astfel nu doar interesele țării ei, ci ale Europei în general.
Născută în Germania Democrată, aflată sub controlul Uniunii Sovietice, Angela Merkel a ridicat constant semne de întrebare cu privire la eventuale legături cu STASI sau cu serviciile de informații rusești. Totuși, nimic a n-a putut fi dovedit până acum.
Dar faptele sale au demonstrat că a făcut jocul Rusiei cât timp a fost cancelarul Germaniei.
În primul rând, Angela Merkel a făcut economia germană dependentă de gazul rusesc, fapt ce avea să vulnerabilizeze poziția de negociere a țării ei, și a UE în general, în raport cu Rusia lui Putin.
Merkel a susținut continuarea Nord Stream 1 și construcția Nord Stream 2, o conductă care transportă gaz direct din Rusia în Germania, ocolind Ucraina și Polonia. Asta a crescut dependența Germaniei (și indirect a UE) de gazul rusesc, a privat Ucraina de venituri din tranzit și a divizat UE (opoziție puternică din partea Poloniei, Balticilor, Ucrainei și SUA), explică Atlantik.
De asemenea, ea a accelerat închiderea centralelor nucleare din Germania și s-a opus ca UE să facă investiții de amploare în domeniu. Toate acestea au făcut Europa și mai vulnerabilă la șantajul rusesc.
Dând bani pe gazul rusesc, Merkel practic a alimentat industria militară rusească. În paralel, însă, ea a subfinanțat masiv armata Germaniei.
Toate aceste decizii au creat disensiuni în UE, dând impresia că blocul comunitar e fracturat și dezarmat. Merkel a redus voit capacitatea de descurajare europeană, ceea ce a făcut posibilă alipirea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014 și atacul pe scară largă împotriva Ucrainei din 2022, ai scrie Atlantik.
Și în plan diplomatic fostul cancelar german a făcut jocurile Rusiei. În 2014-2015, alături de președintele francez Hollande, a mediat acordurile de încetare a focului în Donbas. Ambii au pus presiune pe ucraineni să accepte condițiile umilitoare ale rușilor care deja ocupaseră Crimeea.
De asemenea, în 2008, ea s-a opus la summit-ul NATO de la București acordării unui MAP (Membership Action Plan) Ucrainei și Georgiei pentru aderarea la NATO.
În ciuda tuturor acestor lucruri, Angela Merkel pare a fi acum în cărți pentru a ”negocia” din nou cu Vladimir Putin.