Cum arată "Noua ordine economică mondială" în viziunea omului care controlează 1.300 de miliarde de dolari

Regulile economice mondiale s-au dat peste cap, țările “bogate” acumulează datorii iar cele sărace își sporesc activele, provocând o criză care zguduit ordinea existentă din temelii, notează președintele Pimco, Mohamed El-Erian, pe blogul The Guardian.

O nouă ordine economică mondială ia naștere sub ochii noștri și este una care implică accelerarea interacțiunilor dintre vechile puteri vestice și a noilor puteri emergente ale lumii. Dar forțele care provoacă acestă orientare comună au prea puțin în comun cu viziunea generațiilor de economiști care au subliniat slăbiciunile vechii ordini mondiale, forțele actuale care provoacă schimbarea sunt unele foarte îngrijorătoare.

De zeci de ani mulți oameni se plângeau de gradul de dominare pe care îl exercitau puterile vestice asupra economiei globale. De la conducerea organizațiilor până la organizarea sistemului financiar infrastructura globală era văzută ca fiind concepută pentru a proteja interesele vestice. Deși au existat multe discuții în privința unor reforme, țările vestice s-au opus repetat oricărui efort care ar fi provocat o reducere a drepturilor lor.

În puținele cazuri în care această opoziție a fost depășită rezultatele au fost timide. Ca urmare multe piețe emergente și-au pierdut încrederea în sitemul de „asigurare comună” mondial.

Această pierdere a încrederii a fost declanțată de criza financiară din Asia, Europa de Est și America Latină de la sfârșitul anilor ’90, când reacția Vestului a fost catalogată de multe state din aceste zone drept inadecvată și firavă. Cu încrederea în instituțiile financiare internaționale precum FMI zdruncinată, economiile emergente, conduse de cele din Asia, s-au lansat în direcția obținerii unei siguranțe financiare proprii.

După ce au reușit să depășească perioada dureroasă a deciziilor dictate de criză, multe dintre aceste state au acumulat rezerve incredibile de capital pentru a-și asigura viitorul economic.

Prin contrast țările vestice au continuat să acumuleze imense datorii publice având impresia că au dreptul la creditări infinite. Excesele financiare devenind regula și nu excepția, cu ajutorul inovațiilor financiare și a reducerii standardelor finanțărilor și a rgulilor de siguranță.

Brusc, lumea s-a răsturnat: țările „bogate” au acumulat datorii, în unele cazuri schimbând statutul de creditor cu cel de datornic, în timp ce țările „sărace” generează surplus și acumulează portofolii de active externe, printre care și bucăți din economiile vestice.

Ce nu au anticipat aceste țări este anvergura dezechilibrului pe care l-a creat acest fenomen care a declanșat criza economică mondială.

Nu există o cale prin care s-ar putea restabili ordinea anterioară. În loc să se redreseze economiile vestice înregistrează o creștere poticnită și se apropie de recesiune pe fondul creșterii ratei șomajului și al datoriei publice, în special în Europa.

Într-o uimitoare schimbare de situație toate țările vestice au ajuns să fie îngrijorate de perspectiva scăderii ratingului de țară, în timp ce multe dintre economiile emergente au ratinguri din ce în ce mai bune.

Trebuie să fim pregătiți pentru imaginea unor delegații vestice mergând cu căciula în mână în țările emergente pentru a obține suport financiar, atât direct cât și prin intermediul FMI.

Noua imagine a economiei mondiale deși asemănătoare din punctul de vedere al direcției comune mondiale cu cea vizualizată de economiști, are motivații diferite.

Analiștii anticipau că acest progres va avea loc în urma unor decizii luminate a unor lideri vizionari iar actuala schimbare este cauzată de imposibilitatea Europei și SUA de a redresa PIB-ul statelor și de a gestiona datoriile enorme acumulate.

Răspunsul instituţiilor internaționale,precum FMI, a fost pomparea de sume impresionante în economia Europei. Dar în loc să ajute, acest proces nu face decât să mute activele din sectorul privat în cel public. Mai mult, ţările emergente au indicat faptul că ele au avut parte de condiţii mult mai drastice pentru a avea acces la fondurile FMI decât cele impuse acum ţărilor dezvoltate.

Din fericire, în ciuda unei atitudini carte mai mult a întârziat decât a condus această schimbare mondială, nu este prea târziu pentru liderii mondiali să redreseze situația. Pentru acest deziderat este nevoie de mai mult decât o politică mai bună implementată în Europa și SUA, este timpul pentru o reformă rapidă și profundă a sistemului mondial. Procesul necesită o conducere mondială care să-i includă ca parteneri cu drepturi egale pe liderii statelor emergente.

Mohamed El-Erian este președintele PIMCO, cel mai mare fond de investiţii din lume. Activele fondului se ridică la 1.300 de miliarde de dolari.