UPDATE: Casa de licitații Artmark este acuzată că a încasat mii de euro pe un fals, prezentându-l ca fiind piesă originală (FOTO) // Reacția casei de licitații

În urma publicării știrii "Casa de licitații Artmark este acuzată că a încasat mii de euro pe un fals, prezentându-l ca fiind piesă originală (FOTO)", Artmark a emis un drept la replică, pe care îl redăm integral la finalul articolului.

Licitația Artmark, ce și-a propus să relanseze filatelia românească, este, de fapt, un "tun" filatelic, susține Dragoş Negoiţescu, într-un articol pentru romanianstamps.ro.

În cadrul licitației, o piesă Cap de Bour – 108 parale, însoțită de un certificat de autenticitate, a fost cumpărată de o persoană cu 8.500 de euro. Negoițescu susține, însă, că piesa este un fals.

”În cadrul licitației la poziția 47C a fost oferit ca exemplar autentic un Cap de Bour – 108 parale, una dintre piesele cu greutate ale filateliei clasice românești. Daca ar fi să credem descrierea piesei, aceasta este însoțită de certificat de autenticitate, și așa cum se poate vedea este într-o stare excelentă. Motiv pentru care si-a găsit și cumparator, cel puțin doi centauri au licitat pentru ea.

Piesa a avut un preț de plecare de 5.500 € și a fost vândută pentru 8.500 €. Dacă luăm în calcul cota de catalog de 15.000 €, am putea spune că obiectivul licitației a fost atins, este un preț avantajos atât pentru vânzător cât și pentru cumpărător. Și-a revenit piața ! Dar tot ce-i bun se strică repede, din păcate piesa este un fals, un fals Sperati mai exact”, a scris Dragoş Negoiţescu, într-un articol pentru romanianstamps.ro.

Autorul mai susține că falsurile Sperati au câteva puncte slabe, unul dintre ele fiind ștampilele: ”Unul din punctele slabe ale acestor falsuri sunt ștampilele, Sperati fiind în primul rând un artist (în adevăratul sens al cuvântului) nu a acordat suficientă atenție acestora, motiv pentru care ștampilele realizate de acesta lasă de dorit”.

Dragoş Negoiţescu precizează că piesa respectivă a fost vândută în 2012 în cadrul unei licitații a casei Heinrich Koethler, care precizase că obiectul este un fals. În acest context, autorul se întreabă dacă vânzătorul Artmark a fost de bună credință sau nu atunci când a vândut la această piesă cu un certificat de autenticitate: ”Dar până aici am putea presupune că vânzătorul ar putea fi totuși de bună credință, poate nu știe totuși ce vinde. Oare așa să fie? Respectiva piesă a fost vândută în anul 2012, lotul 1276 din cadrul licitației cu numărul 350 organizată de casa de licitații Heinrich Koethler. Casă de licitații respectabilă, care a oferit piesa drept ceea ce este, ca fals Sperati”.

Totodată, Dragoş Negoiţescu se întreabă și cine a emis certificatul de autenticitate despre care precizează Artmark în descrierea licitației: ”Piesa cu pricina o puteți admira mai jos, este un fals de calitate, dar în niciun caz nu poate valora 8.000 €. Sunt foarte curios cine a eliberat certificatul de autenticitate despre care se vorbește în descrierea licitației. Din păcate, simulacrul de casă de licitații Artmark a ales să-i păstreze anonimatul”.

Foto: romanianstamps.ro

”Aș mai menționa că piesa purta pe spate semnatura lui Jean de Sperati când a fost vândută de casa germană de licitații, expertul nostru unde o fi semnat ? Sau poate expertul este chiar Sperati… dar acesta nu elibera certificate de autenticitate”, se mai arată în articolul de pe romanianstamps.ro.

În final, Negoiţescu susține că vânzătorul s-a ales cu un profit de cel puțin 7.000 de euro, iar cumpărătorul cu o pagubă în conturi. Din punct de vedere juridic, mai precizează el, fapta s-ar putea încadra la articolul 224 din Codul Penal.

”În concluzie, așa arată un "tun" filatelic, după taxe și comisioane întreprinzătorul nostru rămâne cu cel puțin 7.000 € profit, iar cumpărătorul cu o gaură direct proporțională în contul bancar.

Din punct de vedere juridic fapta vânzătorului, daca a alterat verso-ul piesei îndepărtând semnătura lui Sperati, în complicitate cu prezumtivul expert care a eliberat certificatul de autenticitate se încadrează la articolul 244 Cod Penal. Totuși, infractorii care s-au perindat la putere în ultimii ani au avut grijă să asigure o portiță scursurilor care se ocupă cu genul acesta de business, și "împăcarea părților înlătură răspunderea penală"”, scrie Dragoş Negoiţescu, într-un articol pentru romanianstamps.ro.

DREPT LA REPLICĂ ARTMARK

Domnule Dragoş Negoiţescu,

Referitor la criticile aduse de dumneavoastră timbrului “Cap de
bour” de 108 parale, Moldova, 1858, însoţit de certificat de
autenticitate", poziţie de catalog de licitaţie nr. 47, ar fi de
menţionat următoarele aspecte:

1. Certificatul de autenticitate şi descriptiv aferent timbrului
precizează "monoclişeu 108 parale Sperati"; de altminteri pe verso-ul
timbrului este menţionată, în clar, semnatura lui Sperati. Aţi fi
remarcat-o cu siguranţă, daca ati fi vizitat expoziţia şi aţi fi
consultat timbrul şi lecturat descrierea din certificat.

2. De asemenea, Artmark nu "a ales să păstreze anonimatul" expertului
ce a realizat descrierea certificatului de autenticitate. Certificatul
este asumat şi semnat în clar de Leonard Paşcanu, expert în bunuri
filatelice şi prefilatelice, atestat de Ministerul Culturii şi
Cultelor. Doar ca dumneavoastră nu l-aţi citit, nici în expoziţie,
precum nici nu ne-aţi solicitat prin corespondenţă să îl
lecturaţi.

3. Remarcăm că luaţi peste picior ambiţia şi efortul nostru de a
contribui la, cum numiţi dumneavoastră, "relansarea filateliei
româneşti". Vă rugăm ca, în măsura în care sunteţi pasionat de
arta şi ştiinţa filateliei, să ne sprijiniţi, asa cum facem şi noi
cu pasiunea dumneavoastră, lăsând deoparte îndoielnica ironie. Vă
rugăm, de asemenea, să vizitaţi viitoarele expoziţii de licitaţie
de filatelie ori, dacă doriţi să le dedicaţi articole, să ne
solicitaţi măcar prin corespondenţă datele ce vă interesează.
Suntem convinşi că s-ar evita critici dezinformate precum cea din
“articolul” dumneavoastră.