România, direct afectată de folosirea gazoductului Nord Stream 2, din cauza căruia Donald Trump a răbufnit la summit-ul NATO de la Bruxelles 

Președintele SUA, Donald Trump, a criticat în termeni duri construcția gazoductului Nord Stream 2, proiect care provoacă nemulțumiri în mai multe state din Europa, printre care și România. Prezent la Summit-ul NATO de la Bruxelles, liderul de la Casa Albă a atacat Germania pentru legăturile sale energetice cu Rusia, acuzând că Moscova ajunge astfel să controleze statul european.

De altfel, Nord Stream 2 nu doar va crește dependența Germaniei de Rusia, ci va destabiliza Ucraina și va avea, în același timp, un impact major și asupra României, potrivit unei analize publicate de Libertatea.

Germania este cea mai mare piață de export pentru Gazprom, în condițiile în care, anul trecut, gigantul rus a exportat 192,2 miliarde de metri cubi de gaze în Europa, iar din această cantitate 53,44 miliarde de metri cubi au ajuns în Germania.

Un prim gazoduct Nord Stream a fost inaugurat în 2011 și subtraversează Marea Baltică pentru a duce gaze din Rusia în Germania. Acționarii proiectului sunt Gazprom, grupurile germane Wintershall și Uniper, olandezii de la Gasunie și francezii de la ENGIE.

Uniper este prezent în România unde deține distribuția de energie electrică în Moldova și asigurăalimentarea cu gaze în jumătatea de nord a României, ENGIE deține alimentarea cu gaze în jumătatea de sud a țării, iar Wintershall este o divizie a grupului german BASF, cea mai mare companie din industria chimică din lume, și importă, de asemenea, gaze în România.

După abandonarea construcției South Stream a apărut proiectul Nord Stream 2, care urmează același traseu cu primul Nord Stream, dar are alți acționari. Pe lângă Gazprom, Wintershall, Uniper și ENGIE, în acest proiect sunt implicați și gigantul petrolier Shell și grupul austriac OMV.

Ucraina va suporta cele mai grave consecințe ale folosirii Nord Stream 2. Asta pentru că, imediat ce acordul pentru acest gazoduct a fost semnat, reprezentanții Gazprom au anunțat că vor înceta exporturile către Europa de Vest prin Ucraina. Iar fosta republică sovietică este dependentă de exporturile de gaze către Vest, veniturile obținute de pe urma acestora fiind vitale pentru Naftogaz, monopolul ucrainean din domeniu.

Și România ar fi afectată de tăierea exporturilor prin Ucraina. De altfel, țara noastră a semnat, alături de alte nouă state din Estul Europei o scrisoare adresatăComisiei Europene prin care se opuneau Nord Stream 2.

„Tăierea exporturilor prin Ucraina ar scădea direct veniturile obținute din tranzit de către România, deoarece gazoductele din Ucraina se continuă prin Dobrogea către Bulgaria, Grecia și Turcia.

Pe lângă veniturile din tranzit, România ar putea fi nevoită să importe gaze naturale din alte surse. Țara noastră consumă anual circa 11,9 miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 1,6 miliarde de metri cubi importuri din Rusia, via Ucraina, iar 10,3 miliarde producție proprie.

Eliminarea tranzitului prin Ucraina ar afecta țara noastră, în special iarna, când consumul crește puternic și trebuie compensat prin importuri.

Un alt efect, indirect, ar fi asupra minorității române din Ucraina, a doua cea mai numeroasă după cea rusă, în cazul în care statul vecin ar intra în colaps”, se arată în analiza citată.