Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a redeschis luni o emisiune de titluri scadentă în septembrie 2031 şi s-a împrumutat cu 202 milioanelei peste nivelul programat de 700 milioanelei, la o dobândă anuală de 4,5% și scadența în 2031. De cealaltă parte, Polonia a devenit prima ţară emergentă care să împrumută la… dobânzi negative.
Volumul total al cererii ministerului a fost de 1,23 mld. lei, din care ofertele competitive au totalizat 1,1 mld. lei, iar cele necompetitive 48,6 mil. lei. Suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 844 milioane lei, iar cele necompetitive au fost de 48,6 mil. lei, precizează stiripesurse.ro.
Pentru această lună, Ministerul de Finanțe a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei.
Recent a fost contractat și un împrumut de câteva miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internațional, notează activenews.ro. Împrumuturile finanțate de FMI implică asumarea unor obligații destul de greu de îndeplinit, mai ales în ceea ce privește reducerea drastică a deficitelor bugetare și privatizarea intempestivă a companiilor de stat care generează probleme financiare.
Totuși, acest împrumut a fost contractat și asta în contextul în care România se confruntă cu două pericole majore: deficitul bugetului general consolidat a atins un prag extrem de riscant (4,6% din PIB), iar deficitul comercial a crescut semnificativ în ultimii ani. Astfel, deficitul în comerțul extern cu bunuri și servicii din perioada 2013 – 2018 a fost de 66,2 miliarde de lei. Pe de altă parte, datoria guvernamentală (publică) a crescut în aceeași perioadă cu 110,7 miliarde de lei.
Spre comparație, Polonia nu are deloc deficit bugetar în acest an – o premieră în ultimii 30 de ani. Graţie creşterii economice robuste şi îmbunătăţirii gradului de colectare a taxelor, deficitul bugetar al acestei țări a fost menţinut la un nivel redus în ultimii ani, în pofida unor cheltuieli semnificative cu programele de asistenţă socială.
Astfel, Polonia a devenit prima ţară din categoria economiilor emergente care vinde obligaţiuni guvernamentale la un randament negativ, notează economica.net.
Cea mai mare economie din Europa de Est a strâns 1,5 miliarde de euro din vânzarea de obligaţiuni guvernamentale pe cinci ani la un randament de minus 0,102%. Un randament negativ înseamnă practic că acela care cumpără obligaţiunile plăteşte pentru privilegiul de a deţine titluri emise de un stat considerat cu un risc redus.