Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen: „Locul țărilor din Balcanii de Vest este în UE”

Țările din Balcanii de Vest „aparțin Uniunii Europene”, a subliniat miercuri președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, fără a menționa când ar urma ca cele șase state să devină membre ale Uniunii Europene.

Von der Leyen a făcut comentariul pe Twitter în urma unui summit UE-Balcanii de Vest, organizat online din cauza pandemiei COVID-19. “Nu există loc de nicio întrebare, #WesternBalkans aparțin UE. Solicit guvernelor lor să continue reformele, în special privind statul de drept, lupta împotriva corupției și garantarea libertății mass-media”. Într-o declarație publicată după summit, cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE au reiterat „solidaritatea lor puternică” cu Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia „în contextul pandemiei de coronavirus”, scrie euronews.com.

Statele au subliniat că „UE a mobilizat foarte rapid un pachet de peste 3,3 miliarde de euro în beneficiul Balcanilor de Vest” pentru a ajuta cele șase țări în lupta lor împotriva pandemiei de COVID-19 și au subliniat că „acest sprijin și cooperarea merg departe. Dincolo de ceea ce orice alt partener a oferit regiunii merită recunoaștere publică” Fondurile includ sprijin imediat pentru sectorul sănătății prin livrarea de materiale esențiale, precum și sprijin pentru redresarea socială și economică, inclusiv un pachet de ajutor de 1,7 miliarde de euro de la Banca Europeană de Investiții.

Dar reprezentanții statelor au precizat că UE este pregătită să ofere mai multă asistență: „UE este hotărâtă să își intensifice în continuare angajamentul la toate nivelurile pentru a sprijini transformarea politică, economică și socială a regiunii”. „Asistența sporită a UE va fi legată de progresele tangibile în privința statului de drept și în ceea ce privește reformele socio-economice, precum și de aderarea partenerilor din Balcanii de Vest la valorile, regulile și standardele UE”, adaugă declarația.

Franța, Danemarca și Țările de Jos au blocat discuțiile privind aderarea cu Albania și Macedonia de Nord în octombrie 2019, cerând un proces de extindere reversibil, cu un accent mai puternic asupra statului de drept. Opoziția lor a fost descrisă drept „o eroare istorică gravă” de către președintele Comisiei de atunci, Jean-Claude Juncker. Croația, care deține în prezent președinția rotativă a UE pe șase luni, a fost solicitată de cele șase țări din Balcanii de Vest să pună extinderea UE în fruntea agendei. Discuțiile de aderare cu Albania și Macedonia de Nord au fost lansate de Consiliul UE în martie.

UE a început negocierile de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord

La sfârșitul lunii martie cele 27 de state membre ale blocului comunitar au anunțat că au ajuns la un consens în ceea ce privește începerea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord. Asta după ce Parisul şi Haga şi-au schimbat opinia cu privire la perspectiva extinderii UE, iar procesul s-a accelerat chiar dacă Europa trece prin cea mai gravă criză sanitară din ultimul secol.

Până în prezent acest proces a fost blocat de rezervele ridicate de Franţa şi Olanda care au manifestat scepticism în ceea ce priveşte evoluţia lor în materie de democraţie şi de combatere a corupţiei.

Statele din Balcanii de Vest vor să creeze o piață regională

În toamana anului trecut statele din Balcanii de Vest, regiune fragilă şi divizată, au început să se regrupeze în jurul unor proiecte economice comune. După ce în anul 2019 Uniunea Europeană a refuzat să deschidă negocierile de aderare cu Skopje şi Tirana, liderii din Balcanii de Vest au discutat în Macedonia de Nord proiectul unei piețe regionale comune, prin instituirea până în 2021 a liberei circulaţii a mărfurilor şi a persoanelor,

Inițiativa a venit după ce UE a decis în octombrie 2019, la impulsul Franţei, să închidă uşa negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania

Problema Kosovo, căreia Belgradul refuză să-i recunoască independenţa proclamată în 2008 şi susţinută de majoritatea ţărilor occidentale (nu și de România), rămâne subiectul cel mai sensibil al regiunii. Din cauza ostilităţii entităţii sale sârbe, nici Bosnia nu recunoaşte Kosovo ca ţară.