Pandemia de coronavirus a venit cu o serie întregă de provocări pentru întrega omenire. Perioada de carantină, respectarea regulilor de protecție sanitară și distanțare, restricțiile privind călătoriile sunt doarcâteva dintre aspectele noii realități pe care o trăim cu toții de câteva luni. Iar această schimbare bruscă a vieții cu care toată lumea era obișnuită nu a avut impact doar asupra aspectelor exterioare ale existenței, ci a lăsat urme și la nivel psihologic. Urme care ar putea fi de-a dreptul dramatice dacă oamenii nu vor reuși să-și dezvolte o rutină adaptată noului context în care trăiesc, avertizează experții.
Așa se face că, în căutarea de soluții, mulți români au cerut, în ultimele luni, ajutorul psihologilor, unii dintre terapeuți confruntându-se acum cu o avalanșă de cereri din partea pacienților.
”Lucrez de la 9 dimineața, la 10 seara în fiecare zi, din martie. Pe lângă pacienții mei curenți, s-au supraadăugat alte persoane care au avut suferințe legate de ceea ce se întâmplă, de toate felurile, de la managementul relațiilor cu copiii, la mangementul problemelor de serviciu, lucrând de acasă, gătind, făcând o mulțime de lucruri pe care altfel nu le făceau, pentru că plecau la serviciu și veneau seara, copiii aveau bonă, bunică șamd. Lucrurile erau mult mai împărțite”, a declarat psihologul Cristina Fulop pentru B1.ro.
Astfel, dacă oamenii nu pot găsi o modalitate de a se adapta noii realități în care trăiesc acum, consecințele pot fi grave, a explicat psihologul Daniel David rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
”Mintea umană are nevoie de predictibilitate, obținută adesea și prin rutine de viață. Dacă nu dezvoltăm o altă rutină, adaptată contextului pandemiei, atunci urmele pot să fie dramatice, cu tulburări psihice (unele noi și/sau cele vechi amplificate), care, pe termen lung, pot duce și la tulburări psihosomatice noi sau pot amplifica problemele medicale existente”, a declarat Daniel David pentru B1.ro.
Acesta a explicat și ce ar trebui să înțeleagă oamenii din întreaga situație sau cum ar trebui să o abordeze pentru a face față mai ușor noii realități care este caracterizată de incertitudine și neîncredere.
”Oamenii ar trebui întâi să accepte faptul că ne confruntăm cu o situație de pericol; a accepta acest lucru nu înseamnă că îți place, ci că-i recunoști prezența, nu să o acoperi defensiv. Apoi, pot alege să se raporteze rațional, nu irațional la pericol. Raportarea rațională înseamnă (1) gândire flexibilă (ex. Îmi doresc să nu existe pericolul, dar accept că simplu fapt că eu îmi doresc ceva nu înseamnă că și trebuie să se întâmple), (2) evaluarea nuanțată a negativului (ex. Este foarte rău că se întâmplă, dar nu este cel mai rău lucru posibil) și (3) toleranță la frustrare (ex. Nu îmi place, dar pot tolera situația). Raportarea irațională înseamnă (1) gândire rigidă (ex. Nu trebuie să existe și nu pot accepta/concepe această situație), (2) catastrofare (ex. Este groaznic/catastrofal, cel mai rău lucru posibil) și (3) intoleranță la frustrare(ex. Nu pot tolera situația). Așadar, într-o astfel de situație, un om rațional va reacționa cu emoții funcționale negative (ex. îngrijorare/tristețe/nemulțumire/regrete) și comportamente adaptative (rezolutive), care îl mobilizează pentru a căuta soluții și îi permit și apariția unor emoții pozitive în situații pozitive (inclusiv calm/relaxare în context adecvat), generând astfel o calitate bună a vieții. Cei cu raportare irațională vor reacționa cu emoții disfuncționale negative (panică-anxietate/deprimare/furie-agresivitate/vină) și comportamente dezadaptative, care blochează soluțiile rezolutive și colorează puternic întreaga viață, afectându-i major calitatea. Așadar, un om sănătos la minte reacționează la pericol nu cu calm/relaxare, ci cu emoții funcționale și negative/comportamente adaptative (rezolutive)”, a explicat psihologul Daniel David.
Totodată, acesta a sugerat că, pentru a găsi un echilibru între nevoia de a fi în siguranță, de a se ține departe de o posibilă infectare și nevoia de socializare, este important ca oamenii să respecte regulile de igienă, să poarte masca de protecție, dar și să facă o alegere înțeleaptă a contextului interacțiunii sociale. În căutarea acestui echilibru o altă soluție poate fi găsită și în folosirea într-un mod ”deștept” a tehnologiei, care poate deveni astfel ”un mediator al interacțiunii sociale”, mai spune specialistul.
Întrebat dacă după ce pandemia va fi trecut, oamenii vor reuși să revină complet la viața de dinainte sau vor rămâne cu o serie de frici sau de obiceiuri dobândite în perioada aceasta, psihologul Daniel David a răspuns: ”Deocamdată durata a fost prea scurtă pentru a lăsa urme psihoculturale adânci. Pot rămâne astfel de urme dacă pandemia se va menține mai mult timp. Eu cred că oamenii vor reveni la comportamentele pre-pandemie (prea mulți au și revenit…), sper eu însă, în anumite zone, cu păstrarea lucrurilor bune învățate în această perioadă. Mă refer aici spre exemplu la rolul digitalizării în societate sau educație și la atenția față de igienă și sănătatea personală”.
Cât despre cei care pun la îndoială existența noului coronavirus sau pericolul reprezentat de acesta, rectorul Universității Babeș-Bolyai spune că acest coronascepticism este rezultatul unui amestec de „ingrediente”, printre care analfabetismul științific și lipsa de încredere în autorități.
”În primul rând, există un grad ridicat de analfabetism științific și analfabetism funcțional. Apoi, există o neîncredere în autorități și în perspectiva acestora (cu exagerarea negativului). O iluzie în propria invincibilitate/autocontrol nu ajută (exagerarea pozitivului). În fine, o promovarea veche în mass-media a modelelor de pseudoștiință (vrăjitori/astrologi), în contexte pretinse științifice/raționale (ex. prognoze economice, analize politice, etc.) amestecă cadrele de referință. Iată ingredientele perfecte pentru un cocktail conspiraționist puternic! Ele există în toate culturile/țările, dar la noi ingredientele sunt mai prezente”, a mai explicat psihologul Daniel David.