Cazul Colțescu, la un an de la scandalul de rasism iscat pe Arena Națională. UEFA a decis că acuzațiile la adresa românilor sunt nefondate

România este menționată în presa internațională, după scandalul iscat în meciul dintre PSG și Istanbul Bașakșehir, din UEFA Champions League. Turcii l-au acuzat de rasism pe Sebastian Colțescu, iar partida a fost suspendată. Țara noastră a mai fost implicată într-un scandal de rasism în2019, când UEFA a considerat nefondate acuzațiile scandinavilor.

„Meciul Suediei a fost oprit după după josnicul abuz rasist al fanilor români la adresa atacantului Alexander Isak”, a titratThe Sun în noiembrie 2019, după meciul România – Suedia 0-2, de pe Arena Națională.

În minutul81 al întâlnirii, arbitrul italian Daniele Orsato a oprit meciul un minut, pe motiv de scandări cu caracter rasist la adresa atacantului suedez de culoare Alexander Isak.

Atacurile presei din Suedia și acuzațiile naționalei nordice s-au dovedit a fi nefondate, în urma anchetei UEFA. Oficialii au stat de vorbă cu fotbalistul Alexander Isak, cel care i-a acuzat pe români de rasism, au fost urmărite peste 250 de minute de înregistrări video, s-au extras declarații din tabăra suedezilor. Astfel, cei de la UEFA au demonstrat că au existat doar huiduieli, nu manifestații rasiste.

Manipularea presei din Suedia a continuat, în ciuda verdictului UEFA

În ciuda verdictului UEFA, manipularea presei din suedia a continuat în vara anului 2020, în contextul scandalului George Floyd. Ziarul Expressen s-a folosit de situația tensionată din SUA pentru a protesta față de decizia experților UEFA.

„Ni s-a reamintit de curând că deținătorii puterii absolute în fotbal nu au tratat această problemă îndeajuns de serios. Poziția UEFA după meciul României cu Suedia, din noiembrie, și atacurile rasiste la adresa lui Alexander Isak, de la București, a fost marcată de aroganță.

Nu s-a găsit nicio dovadă, cu excepția declarațiilor lui Isak și Robin Quaison, întrucât nu au existat microfoane sau fotografii care să probeze aceste lucruri. Înainte și după meci, Suedia și presa suedeză au fost acuzate de producerea unor teorii ale conspirației legate de rasismul din România. După verdictul dat de UEFA, ultimul cuvânt a devenit cumva al lor (…)”, au notat suedezii.

Tensiunile au continuat în octombrie 2019. România a avut interdicție de spectatori, însă a permis accesulpe stadion la 30.000 de copii, gratuit, pentru meciul cu Norvegia. De data aceasta, copiii au fost acuzați de rasism.

„Sunete asurzitoare, tribale, din partea copiilor la București. Ar trebui să fie tribune goale și liniște completă. În schimb, Norvegia a fost surprinsă de o atmosferă haotică deja din timpul încălzirii. Copii care au umplut stadionul au acaparat tot sunetul din scaunele lor. Chiar înainte ca echipele să se încălzească și ca iarba să fie udată, nivelul de zgomot era la fel de mare ca în timpul unei faze dramatice dintr-un meci captivant.

Lars Lagerback poate să uite de ideea unei comunicări ușoare cu jucătorii săi în meciul din calificări împotriva României. A spus și el că este un avantaj pentru ei (România), decât să joace cu tribunele goale”, au scris cei de la Dagsavisen.

Cum a început scandalul de rasism cu arbitrii români Sebastian Colțescu și Ovidiu Hațegan în prim-plan

În prima repriză a meciului de marți, 8 decembrie, între Paris Saint Germain (PSG) și Istanbul Bașakșehir, staff-ul echipei din Turica s-a dezlănțuit. În minutul 13 al partidei, Sebastian Colțescu i-a atras atenția lui Ovidiu Hațegan să-l elimine pe Pierre Webo, secundul celor de la Instanbul. Pentru a-l identifica, a folosit cuvântul „negru”.

Astfel, Pierre Webo, rezerva Demba Ba, membri ai staff-ului și alți jucători ai celor de la Istanbul au început să protesteze, iar după 5 minute au părăsit terenul. Colțescu i s-a adresat centralului Hațegan pe un ton neconflictual, iar intenția de a-l sancționa pe Webo nu a fost făcută pe criterii rasiale. Arbitrul român a precizat că nu a avut intenția de a jigni pe cineva.

„Îmi cer scuze pentru această neînțelegere. Nu am avut intenția de a fi rasist. Într-un astfel de context, oamenii nu se pot exprima corect și pot fi înțeleși greșit. Îmi prezint scuzele în numele UEFA Champions League. Sper că mă veți înțelege”, a declarat Sebastian Colțescu pentru RMC Sport.

Manifestații extremiste pe fondul „Black Lives Matter”

După moartea lui George Floyd, cetățeanul american ucis de un polițist, ample proteste de stradă s-au desfășurat în SUA, dar și în alte state ale lumii, urmate de gesturi extreme: statuile lui Christopher Columb au fost vandalizate, o statuie cu „Mica Sirenă” din Danemarca a avut aceeași soartă, filmul „Pe Aripile Vântului” a fost retras de pe platforma HBO Max, s-a anunțat schimbarea numei romanului „Zece negri mititei” al Agathei Christie, iar diverse companii producătoare de produsealimentare, dar și de îngrijire corporală, audecis eliminarea cuvântului „negru” de pe ambalaj. De asemenea, în cadrul diverselor evenimente, în general sportive, au existat cetățeni albi caucazieni și nu numai, care au îngenuncheat în fața cetățenilor negri.

În plus, pe fondul trendului „politically correct” dus la extrem, Disney a luat decizia ca desenele animate să fie însoțite de mesaje de atenționare cu privire la anumite stereotipuri rasiale.

„Copiii nu trebuie să-și creeze neapărat stereotipuri din filme, pentru că le pot avea în familie. Sigur că avertismentul este o formă de intervenție mult mai liniștită sau mai puțin periculoasă, dar el tot este o formulă de a interveni în consumul cultural. E la granița asumării responsabilității dintre media și politici care duc la un anumit gen de presiune socială, pentru a nu avea un anumit tip de produse culturale. Granița este foarte greu de trasat, dar de regulă, ea nu are ceva în comun cu democrația, așa cum o știm noi în secolul XXI”, a declarat sociologul Alfred Bulai pentru B1.ro.