În 2021, salariile au crescut în toate domeniile de activitate, numărul de joburi active a crescut cu 25% față de anul 2020 și mai mult de jumătate (56%) dintre acestea s-au adresat specialiștilor cu muncă la birou, arată o analiză recentă a pieței muncii.
Concret, salariile au crescut astfel, în funcție de domenii: cu 16% în IT/Telecom, cu 31% în Vânzări și tot atât în Marketing.
De asemenea, numărul de oportunități remote a crescut cu 40% față de 2020 și în continuare joburile „remote” sunt cele mai căutate. La o simplă privire asupra ofertelor de locuri de muncă în 2022 se poate vedea că joburi remote sunt oferite în din ce în ce mai multe domenii, de la IT, vânzări, financiar, media și lista poate continua.
Top domenii cu cele mai mari salarii în 2021
Top poziții cu cele mai mici salarii medii nete în 2021
Piața muncii din 2022
Piața muncii din acest an va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaților, provocările recrutorilor de a atrage candidații potriviți și lansarea de noi beneficii extrasalariale, se mai arată în analiza citată de Startup Cafe.
Recrutarea va ridica provocări angajatorilor și în 2022, având în vedere deficitul forței de muncă de pe piața din România. În plus, 67% dintre angajații români plănuiesc să își schimbe jobul în 2022, după ce, în 2021, 62% dintre ei considerau că nivelul de stres a crescut, iar bunăstarea a devenit o prioritate în selecția locului de muncă.
Pe măsură ce numărul de joburi crește și cererea de forță de muncă depășește oferta, companiile sunt nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a atrage, dar și pentru a păstra specialiștii potriviți. Astfel, 45% dintre recrutori sunt de părere că le va fi mai greu să atragă candidați în 2022, comparativ cu ultimii doi ani.
Se așteaptă din nou creșteri ale salariilor
Pentru 2022, 52% dintre angajați se așteaptă la o creștere salarială, iar 35% dintre specialiștii în resurse umane estimează creșteri cuprinse între 10 și 15%.
De partea cealaltă a baricadei, printre beneficiile extrasalariale pe care și le doresc candidații se numără:
Pe lângă creșterile salariale și extinderea beneficiilor, recrutorii iau în calcul întărirea strategiilor de employer branding, împreună cu facilitarea programelor de wellbeing, pentru asigurarea stării de bine a angajatului.
Printre așteptările salariaților, anul acesta, se numără nevoia de a-și vedea munca apreciată (69%), de a avea un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională (29%), dar și libertatea de a alege de unde să lucreze (27%).
La acestea, se adaugă așteptarea ca angajatorul să fie flexibil cu privire la forma de colaborare (CIM, PFA sau SRL), în special pentru recrutarea seniorilor din domeniul IT.
Trăim momente în care dinamica relației dintre candidați și angajatori s-a schimbat într-un mod nemaiîntâlnit în ultimii ani, schimbare pe care nimeni nu ar fi putut să o anticipeze mai cu seamă în vremuri de pandemie.
Piața muncii în 2022 se arată favorabilă candidaților, care sunt acum în poziția de a stabili noi tendințe în modul de lucru, dar și în beneficiile obținute.
Tendințe care vor continua și anul acesta
Anul acesta se continuă tendințele de anul trecut, spun specialiștii. Astfel, după 2 ani în care angajatorii au observat că productivitatea crește chiar și atunci când angajații muncesc de la distanță, modul de lucru remote rămâne o opțiune chiar și în condițiile revenirii la „normalul” pre-pandemic.
Astfel, domeniul resurselor umane trece printr-o transformare digitală, în direcția creării unor experiențe mai bune în recrutare, dar și a construirii unui brand de angajator cât mai solid.
Angajații au deja lejeritatea dezvoltării pe plan profesional și sunt pregătiți pentru schimbări neprevăzute și reconversie profesională, fapt observat de toată lumea. Investițiile în creșterea abilităților, în special a celor digitale, rămân o prioritate pentru candidați, iar aceștia își doresc sprijin în acest sens din partea angajatorilor.
Selecția și intervievarea online a angajaților a apărut ca o necesitate, dar a dat roade în eficientizarea procesului de recrutare, așa că devine un obicei tot mai des întâlnit. Instrumentele online de analiză a CV-urilor, serviciile de headhunting și strategiile de a ajunge și a aborda candidații pasivi completează direcția de eficientizare a procesului de recrutare în 2022, iar alegerea unui partener potrivit care să faciliteze demersurile devine esențială.
Numărul românilor de peste 65 de ani care muncesc se va dubla în 10 ani
Un alt studiu recent mai scoate în evidență un fenomen: ocuparea forței de muncă în România va crește cu o rată mai mare decât media UE-27 în perioada următoare, creștere bazată pe participarea crescândă pe piața muncii a românilor cu vârsta peste 55 de ani.
Astfel, rata de participare pe piața forței de muncă pentru această grupă de vârstă va ajunge la 82% (de la 56% în anul 2000), conform estimărilor Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop).
Până în 2030 CEDEFOP estimează că numărul celor cu vârsta peste 65 de ani se va dubla față de 2020 (rata de participare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani este prognozată să urce la 9 puncte procentuale, de la un declin de 3 pp în 2010-2020).
Același raport mai arată că ocuparea forței de muncă în construcții va crește relativ puternic în intervalul 2022-2030, în vreme ce în agricultură va continua să scadă.
În sectorul prelucrător, creșterea ocupării forței de muncă va fi determinată în mare parte de creșterea ocupării forței de muncă în sectorul alimentar, băuturi și tutun și inginerie.
În subsectoare cum ar fi comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cazare, catering și transporturi, numărul angajaților va crește, chiar dacă în cazul transporturilor sau a sectorului logistic evoluția joburilor va fi puternic afectată de robotizare și automatizare.
În servicii, activități cum sunt serviciile juridice, contabile, consultanță și telecomunicații vor performa cel mai puternic, în vreme ce serviciile administrative vor avea cea mai slabă performanță.
În proiecțiile CEDEFOP apare un lucru specific României, Ungariei și Poloniei. Anume că numărul absolvenților cu studii superioare crește foarte mult, în timp ce numărul de locuri de muncă care solicita studii superioare nu crește proporțional. Cu alte cuvinte apare un decalaj foarte puternic între ceea ce oferă economia reală și ceea ce vin să ofere generațiile care intră pe piața muncii și care au calificări tot mai înalte.