Adevărul din polemica pe fondurile UE:  Autorităţile de management NU sunt acreditate, iar România NU poate cere decontări de la Bruxelles

Un premier – Sorin Grin­dea­nu – şi un fost pre­mier – Dacian Cioloş – au intrat într-o po­le­mică privind fondurile UE. Grin­deanu spune că Cioloş nu a luat niciun ban de la Bruxelles anul trecut, iar fostul premier afirmă că a luat şapte miliarde de euro. Ziarul Financiar descâlcește firele încurcate ale acestei polemici.

Premierul Grindeanu poate avea o problemă cu fondurile UE: a bugetat la veniturile consolidate pe 2017 fonduri structurale de 10 mld. lei (1,2% din PIB), iar dacă aceşti bani nu vin, fie taie alte cheltuieli, fie majorează deficitul dincolo de limita a 3% din PIB. Şi ca să atragi de la UE 2,2 mld. euro în 2017, în condiţiile în care la patru ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020 autorităţile de managament care trebuie să inter­medieze absorbţia fondurilor nu sunt acreditate, demersul este extrem de greu.

Premierul a susţi­nut luni şi marți că guvernul Cioloş nu a luat anul trecut niciun euro de la UE, în vreme ce fostul premier a spus că Ro­mânia a primit, dimpotrivă, şapte miliarde de euro.

Realitatea este însă trunchiată de ambele părţi, adevărul fiind că, în al patrulea an de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, România nu are acreditate instituţiile prin intermediul cărora trebuie absorbite cele peste 30 mld. euro fonduri struc­turale şi de dezvoltare rurală acordate ţării în exerciţiul financiar curent.

După ce iniţial a susţinut că niciun ban de la UE nu a ajuns în România anul trecut, premierul Grindeanu a revenit, afirmând că s-a referit la exercţiul financiar 2014-2020.

Datele Ministerului Finanţelor arată însă că în vistieria de stat au intrat anul trecut de la UE, pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020, 5,9 mld. lei (1,3 mld. euro). Aceste fonduri sunt însă cu siguranţă pre­finanţări, de vreme ce nu avem instituţii acreditate care să inter­me­dieze decontarea cheltu­ie­lilor.

„Zero decontări“, nu „zero fonduri“, ar fi trebuit, prin urmare, să spună premierul, dar dacă ar fi spus lucrurile aşa, el ar trebui să se întoarcă şi mai în trecut, în vremea guvernului Ponta, nu să se limiteze la guvernul Cioloş, precizează Ziarul Financiar.

Dan Barna, fost secretar de stat în Ministrul Fondurilor Europene, declară: „Când am venit la guvernare nu era desenat nimic pe exerciţiul 2014 – 2020 pentru că fostul gu­vern s-a ocupat cu precădere de re­cuperarea întâr­zierilor înregistrate în exerciţiul finan­ciar 2007 – 2013. În afară de două ghi­duri nu am găsit mai nimic.“
Acum ghidu­rile există, autorităţile de mana­gement există, dar nu sunt acreditate.

În replică la declaraţiile lui Grindeanu, fostul premier a susţinut că în România au intrat anul trecut de la UE şapte miliarde de euro. Aceste şapte miliarde de euro privesc însă toate fondurile, inclusiv subvenţiile, nu doar fondurile structurale.

Potrivit datelor publice ale Minis­te­ru­lui Finanţelor, în primele 11 luni din 2016 (ultimele date) de la UE au intrat în România 4,5 miliarde de euro pe exer­ciţiul financiar 2007 -2013 (3,7 mld. fon­duri structurale, 522 mil. euro fon­duri de dezvoltare rurală, 296 mil. euro subvenţii şi 47 mil. euro alte fonduri) şi 2,49 mld. euro pe exerciţiul financiar 2014 – 2020 (636 mil. euro fonduri structurale, 374 mil. euro fonduri de dezvoltare rurală, 1,18 mld. euro subvenţii şi 296 mil. euro alte fonduri).

În această polemică există o singură realitate: România nu poate atrage astăzi fonduri structurale, nu poate, mai precis, deconta eventualele cheltuieli făcute în proiectele finanţate de UE pentru că instituţiile prin intermediul cărora trebuie să se facă acest lucru nu sunt acreditate la Bruxelles.

Eugen Teodorovici, fost ministru al fondurilor UE şi fost ministru al finanţelor, acum senator PSD: “România nu are acreditată nicio autoritate de management şi riscă să nu primească niciun ban de la Comisia Europeană. Acest lucru ar putea creşte deficitul la peste 4% din PIB în 2017”.

Finanţele au bugetat în acest an sume de la UE de 22,3 mld. lei din care 9,9 mld. lei fonduri structurale şi peste 12 mld. lei subvenţii agricole şi fonduri rurale.