Avertismentul economistului Cristian Păun vine într-un moment critic pentru economia României. Profesorul de la ASE atrage atenția că țara stagnează sau chiar scade pe zona de producție industrială, domeniu care ar trebui să fie motorul de dezvoltare alături de energie și agricultură. Într-un interviu, acesta a explicat că țara noastră tratează mediul privat cu dispreț, iar lipsa investițiilor străine devine tot mai alarmantă.
Potrivit lui Cristian Păun, România trăiește o perioadă de stagnare economică mascată de discursuri optimiste. În 2024, investițiile străine directe au scăzut cu 17%, iar companiile, mici și mari, se confruntă cu suprataxarea profiturilor și a cifrei de afaceri.
„Toate sunt tratate efectiv cu un sictir de proletar”, a spus economistul. El avertizează că, dacă nu se schimbă abordarea fiscală, economia va continua să piardă teren în fața țărilor din regiune.
În avertismentul său, profesorul de economie subliniază că statul român pare preocupat doar de colectarea taxelor, nu de stimularea mediului de afaceri. „România, încet-încet, se izolează prin maniera în care noi vedem mediul de afaceri ca plătitor de taxe la bugetul statului”, a explicat Păun. În opinia sa, țara ar fi trebuit să atragă investitori prin proiecte energetice solide, dar multe au fost ratate, inclusiv cel de la Craiova, finanțat prin fonduri europene.
„Oricum, deștepți nu suntem, asta e clar. Vom trăi în continuare ceea ce trăim de mult, ca orice țară bananieră. Avem blestemul resurselor”, a adăugat el, pentru digi24.ro.
Avertismentul economistului Cristian Păun este clar: producția trebuie să devină noul motor al economiei românești. Totuși, fără energie stabilă și ieftină, competitivitatea rămâne imposibilă. „Tu nu poți să produci mai mult, mai bine, mai altfel decât alții, dacă nu ești competitiv. Iar aici, în zona de competitivitate, principalul element astăzi îl reprezintă energia. Deci, tu dacă vrei să fii competitiv cu alte companii din piața unică, trebuie să ai energie ieftină în bandă nefluctuată”, a spus el.
Păun avertizează și asupra riscului de stagflație, combinația periculoasă dintre stagnare și inflație mare, care ar putea afecta salariile, locurile de muncă și puterea de cumpărare a românilor.