Ministerul Energiei: Stăm bine la interconectarea pe gaze și electricitate. Cărbunele ar putea fi ‘deconectat’

EXCLUSIV ONLINE // România stă foarte bine la capitolul interconectare pe gaz și energie electrică, însă în următorii doi-trei ani există riscul major al renunțării la cărbune, ceea ce România nu și-ar pemite, a declarat Doru Vișan, secretar de stat la Ministerul Energiei.

„Nu am niciun stres pe dezvoltarea capacităților de interconectare. Pe gaze semnalele sunt pozitive, relația cu Ungaria este foarte bună, BRUA, cu alunecările sale, se va încadra foarte bine, interconectarea cu Bulgaria merge pe drumul cel bun. Sigur că sunt dificultăți și incertitudini în zona Ucraina, dar care, pas-cu-pas, cu sprijinul Comisiei Europene, se vor rezolva”, a declarat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, la conferința „Energie pentru Responsabilitate”.

Precizările secretarului de stat au venit în condițiile în care Ucraina negociază cu Federația Rusăsemnarea unui nou contract pentru tranzitul gazelor rusești pe teritoriul ucrainean.

De asemenea, precizările lui Doru Vișan au venit în condițiile în care importurile României din Bulgaria sunt foarte mici (și nici nu prea au cum sa fie mai mari), cea mai mare parte a gazului important provenind din Ungaria. Or gazul livrat României de către Budapesta este în proporție de 90% rusesc.

„De asemenea, nu am niciun stres privind dezvoltarea capacității de interconectare cu energie electrică. Acolo avem niște obligații, o creștere spectaculoasă. Ea (creșterea spectaculoasă – n.r.) se va realiza în baza unui grafic (…) pe care Transelectrica l-a întocmit cu termenul 2025-2027. (…) Problema cea mare o avem privind partea de producție”, a mai declarat secretarul de stat.

Doru Vișan a mai afirmat, însă, că sunt deja în derulare o serie de proiecte menite sa crească producția de energie a României.

„Reușita este aproape certă pe partea de energie curată”, a indicat el.

„Sistemul (energetic – n.r.) (…) are nevoie de câteva mii de MW. Dezvoltarea pe gaze trebuie făcută de companiile noastre. Prioritatea zero o reprezintă Iernut, Midia, respectiv cogenerarile în marile orașe”, a continuat Vișan.

Pe partea de energie nucleară, oficialul a spus că: „Cel mai important lucru pe care trebuie să îl avem pe agendă este pregătirea retubării (retehnologizare) la Reactorul 1. (…) Ciclul de pregătire este lung, la nivelul 3-4 ani. De asemena, tot în acest an trebuie săa definim două reactoare, 3 și 4, sau un reactor. Dar să luam decizia…”

Doru Vișan a indicat și un rol (important) al cărbunelui în interiorul strategiei de diversificare energetica al României. Însă un rol tot mai amenințat de lipsa de investiții.

„Nu ne permitem să omorâm rapid cărbunele. Sub nicio formă! Am făcut câțiva pași importanți (…) care arată foarte clar că România, din 2021-2022, dacă nu se iau masuri privind procesul de tranziție (…) și de susținere graduală, corelat cu procese investiționale ale cărbunelui, vor exista probleme majore, care ajung până la deconectare”, a avertizat Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei.