Bloomberg: „Spectrul trecutului nazist al Europei bântuie austeritatea”

Spectrul crizei financiare din 1930 care a culminat cu ascensiunea partidului nazist al lui Adolf Hitler și cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial bântuie Europa, arată jurnaliștii de la Bloomberg.

În mai 1930, Creditanstalt, instituție bancară creată la Viena de dinastia Rothschild și cel mai mare creditor rămas în Imperiul Habsburgic, a suferit o prăbușire. Colapsul instituției, în urma unei fuziuni cu o bancă rivală insolventă, a generat o criză care a falimentat numeroase instituții bancare din Germania și Europa Centrală, fapt care a condus o la incapacitate de plată a băncilor din Europa și America Latină și a forțat Rezerva Federală americană să crească taxa de scont cu 2 puncte procentuale.

„Cea mai mare catastrofă economică din ultimul secol a fost, bineînțeles, Marea Criză de după 1929”, a declarat Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Cnetrale a Austriei, la o conferință de presă organizată săptămâna aceasta la Viena.

Ceea ce Harold James, profesor de istorie și afaceri internaționale la Princeton University, a numit „un cerc vicios” al contagiunii între bănci și datorii suverane are loc astăzi, la fel cum s-a întâmplat în urmă cu 80 de ani. Costul împrumutului contractat de Spania pe 10 ani a ajuns luna aceasta la o rată de 6,6%, în creștere cu un punct procentual comparativ cu anul trecut, după ce statul a solicitat un ajutor financiar de 100 de milioane de euro pentru salvarea sistemului său bancar.

Acordul Uniunii Europene cu Spania, generat de prăbușirea Bankia, al treilea cel mai mare creditor al țării, va genera o datorie echivalentă cu valoarea produsului intern brut al statului spaniol pe un an.

Pachetul de salvare a sistemului bancar din Irlanda, în valoare de 63 de miliarde de euro, a dus la creșterea nivelul datoriilor suverane până la un procent de 108% din PIB anul trecut, de la 44% în 2008.

„Elementul critic atât în prezent cât și în 1930 este faptul că nu poți distinge între bancă și datorie suverană”, a declarat Brian Reading, economist at Lombard Street Reasearch din Londra. „Atâta timp cât sistemul bancar rămâne național, nu contează prea mult cât de „internațională” este banca, având în vedere că contribuabilii locali sunt cei aflați în încurcătură dacă sistemul se prăbușește”, a mai adăugat acesta.

Sub presiunea măsurilor de austeritate adoptate în Germania în 1930, taxele au crescut, beneficiile și salariile au scăzut, iar rata șomajului a crescut simțitor, alimentând mânia populației, de care Hitler a știut să se folosească.

În prezent, extremiștii câștigă tot mai mult teren în Europa, după ce rata șomajului în Grecia a trecut de limita de 20%, după cinci ani de recesiune. Formațiunea de extremă dreapta Chrysi Avgi din Grecia a obținut 6,9% din voturi și 18 locuri în Parlament la ultima rundă de alegeri din această țară, în timp ce partidul francez anti-european Frontul Național a obținut două locuri în Parlament la alegerile din 17 iunie.