BNR menține dobânda cheie la 6,5%. Ce se întâmplă cu ratele românilor

BNR va menține rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an. Decizia adoptată în ședința Consiliului de Administrație al băncii centrale, se bazează pe datele privind evoluția situației economice.

Consiliul de Administraţie al BNR a decis în ședința de vineri, 14 februarie, să mențină nivelul dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an. Totodată, CA a decis menţinerea ratei dobânzii pentru creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la depozit la 5,50% pe an. O altă decizie vizează menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

În acest context, într-un comunicat de presă, BNR a arătat că rata anuală a inflaţiei a crescut peste aşteptări, în ultimele trei luni ale anului 2024. În luna decembrie, inflația a crescut la 5,14%, de la 4,62% cât era în septembrie. Acest lucru s-a datorat, în principal, scumpirii combustibililor, dar și a creșterii prețurilor la alimente, pe fondul secetei din vara trecută și al măririi cotaţiilor unor mărfuri.

Economic - 28 feb, 09:54

Valentin Lazea (BNR): Inegalitatea a scăzut în România, dar asta nu interesează pe nimeni. La vot, tot ce contează este că mi-a crescut mie prețul la feliuța de plăcintă

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a întrerupt trendul descendent în trimestrul IV 2024, menţinându-se până în decembrie la nivelul de 5,6%, pe care l-a atins la finele trimestrului III. Această evoluție a fost o consecință a influenţelor contrare venite, pe de o parte, din efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi din scăderea dinamicii preţurilor importurilor. Pe de altă parte, influența a venit din majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare  şi din costurile salariale crescute, transferate cel puţin parţial, asupra unor preţuri, inclusiv pe fondul aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt încă înalte şi al cererii solide de bunuri.

Cum a evoluat inflația în 2024

În anul 2024, arată BNR, rata anuală a inflaţiei a scăzut cu 1,47% (de la 6,61% în decembrie 2023), în condiţiile descreşterii ratei anuale a inflaţiei CORE2 ajustat cu 2,8 puncte procentuale (de la 8,4% în decembrie 2023). Acest lucru s-a întâmplat pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică a rămas însă ridicată, la fel ca şi cea a subcomponentei servicii. Influenţe dezinflaţioniste suplimentare au decurs din decelerarea creşterii preţurilor administrate, în timp ce efecte de sens opus au generat dinamicile preţurilor combustibililor şi energiei şi într-o mai mică măsură evoluţiile de pe segmentele LFO şi produse din tutun.

Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut în decembrie 2024 la 5,5%, de la 7% în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s-a redus la 5,6% în decembrie 2024, de la 10,4% în decembrie 2023. Rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a scăzut în decembrie 2024 la 5,8%, de la 9,7% în decembrie 2023.

În ianuarie 2025, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 4,95%, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflaţiei CORE2 ajustat. Rata anuală a acestui indicator s-a redus la 5,1%. În aceste condiţii, rata medie anuală a inflaţiei IPC a coborât în ianuarie 2025 la 5,4%.

Economia a crescut pe fundamente solide

Datele preliminare indică o creştere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată. Creșterea este în accelerare pronunţată, la 0,8%, de la 0,1% în trimestrul precedent. Evoluţia implică scăderea dinamicii anuale a PIB la 0,7% în trimestrul IV 2024, de la 1,2% în trimestrul anterior, în condiţiile unor evoluţii mixte la nivelul componentelor cererii agregate, după cum sugerează indicatorii cu frecvenţă ridicată.

Astfel, vânzările cu amănuntul şi-au accelerat creşterea pe ansamblul trimestrului IV 2024, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii şi-a accentuat puternic declinul în octombrie-noiembrie în raport cu anul precedent. Variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus în trimestrul IV decalajul nefavorabil faţă de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunţat.

Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-şi tempereze creşterea în termeni anuali. Pe de altă parte, deficitul de cont curent și-a accelerat creșterea considerabil, în condiţiile deteriorării accentuate a balanţelor veniturilor.

Ce se întâmplă pe piața muncii

Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie şi-a accelerat creşterea în intervalul octombrie-noiembrie 2024 în raport cu trimestrul precedent. Rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) s-a redus în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2% în decembrie. Aceasta după ce a urcat la o valoare medie de 5,6% în trimestrul III.

Potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025. Redresarea a venit după trei trimestre de scădere, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, corectându-şi aproape integral descreşterea pronunţată din ultimul trimestru al anului trecut.

Dinamica anuală a salariului brut nominal şi mai cu seamă cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, rămânând însă la niveluri de două cifre, după ce au urcat la 16,7%, respectiv la 18,6% în trimestrul precedent.

Situația pe piața monetară interbancară

Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au înregistrat mici creşteri în a doua decadă a lunii ianuarie 2025. Ulterior, acestea au rămas relativ constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecţie descendentă accentuată.

Evoluția se datorează ameliorării apetitului global pentru risc, în condiţiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunţării de către autorităţi a coordonatelor proiectului de buget pentru anul 2025.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în ianuarie 2025 pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul trimestrului III 2024. În raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert în prima parte a lunii ianuarie. Ulterior, a recuperat deprecierea acumulată, ca urmare a evoluţiei monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit marginal în decembrie 2024, la 8,9%, de la 8,8% în noiembrie, în condiţiile în care accelerarea pe mai departe a creşterii împrumuturilor populaţiei a fost însoţită de stagnarea ritmului creditului acordat societăţilor nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1% în decembrie 2024, de la 70,2% în noiembrie.

De menționat că anul trecut, BNR a decis, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.