BNR, sceptică în privința capacității Guvernului de absorbție a fondurilor europene, prin PNRR. Radiografie dură a experților

BNR, sceptică în privința capacității Guvernului de absorbție a fondurilor europene, prin PNRR. Radiografie dură a experților

BNR atenționează Guvernul României. Perspectiva absorbției fondurilor europene alocate țării noastre este caracterizată de un grad ridicat de incertitudine. Avertismentele se referă la Mecanismul de Redresare și Reziliență, respectiv la Cadrul financiar multianual 2021-2027.

Comunicatul integral al BNR

În discuţiile privind evoluţia recentă a dinamicii preţurilor de consum, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflaţiei şi-a mărit considerabil distanţa faţă de limita de sus a intervalului ţintei în primele două luni ale trimestrului III 2021 şi a depăşit uşor nivelul prognozat, urcând de la 3,94 la sută în iunie, la 4,95 la sută în iulie şi la 5,25 la sută în luna august. S-a observat că şi noua ascensiune a fost determinată aproape integral de componente exogene ale IPC, impactul major venind de această dată din majorarea consistentă a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice în luna iulie, căruia i s-au alăturat influenţele mai modeste ale continuării scumpirii combustibililor, preponderent pe seama altor elemente decât benzina şi motorina.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică a continuat să crească în trimestrul II 2021, într-un ritm trimestrial relativ încetinit – de 1,8 la sută, faţă de 2,5 la sută în trimestrul I –, dar ceva mai alert decât cel previzionat, ajungând să depăşească moderat nivelul său pre-pandemie. S-a observat că evoluţia face probabilă mărirea excedentului de cerere agregată în acest interval în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Totodată, ea a antrenat creşterea dinamicii anuale a PIB la 13,0 la sută în trimestrul II, de la -0,2 la sută în trimestrul I, pe fondul efectului de bază asociat contracţiei economice severe din perioada similară a anului trecut.

Toate componentele majore ale cererii agregate au contribuit la creşterea abruptă a variaţiei anuale a PIB, dar în proporţii considerabil diferite. Principalul determinant l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei, care s-a mărit totuşi sub aşteptări în termeni anuali, şi a fost secondat îndeaproape, ca aport, de variaţia stocurilor. O contribuţie pozitivă, deşi mult mai modestă, a fost adusă de formarea brută de capital fix, în contextul redinamizării puternice a construcţiilor noi, în special pe segmentul rezidenţial, al cărei impact l-a devansat pe cel al scăderii considerabile a variaţiei investiţiilor nete în utilaje. În acelaşi timp, exportul net şi-a diminuat contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB în trimestrul II, în condiţiile în care creşterea deosebit de amplă a variaţiei exporturilor de bunuri şi servicii din acest interval, atribuibilă inclusiv unui efect de bază, a surclasat-o pe cea importurilor.

Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a accentuat însă adâncirea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent a continuat să crească foarte alert, mărindu-se pe ansamblul semestrului I 2021 cu peste 85 la sută faţă de perioada similară a anului trecut. Evoluţiile au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, inclusiv în condiţiile scăderii semnificative a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu fluxuri de capital autonom în trimestrul II, de la o valoare totuşi substanţial crescută în prima lună a anului.

Pe orizontul ceva mai îndepărtat de timp, cresc incertitudinile legate de capacitatea unor firme de a rămâne viabile ulterior sistării măsurilor şi programelor de sprijin guvernamental, dar mai cu seamă în contextul creşterii deosebit de ample a preţurilor energiei şi a altor materii prime şi bunuri intermediare, precum şi al prelungirii problemelor de aprovizionare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Condiţiile de pe piaţa muncii ar putea fi afectate şi de extinderea digitalizării şi automatizării pe plan intern, precum şi de o creştere a apelului angajatorilor la lucrători din străinătate. În schimb, influenţe de sens opus asupra salariilor sunt de aşteptat din eventuala persistenţă a problemei inadecvării pregătirii ofertei de forţă de muncă la cerinţele angajatorilor, mai cu seamă pe segmente înalt specializate şi, într-o oarecare măsură, din probabila majorare în viitorul apropiat a salariului minim pe economie, au arătat mai mulţi membri ai Consiliului.

În ceea ce priveşte condiţiile financiare, membrii Consiliului au observat că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au consemnat ajustări ascendente în luna august şi mai cu seamă în septembrie – de la minime ale ultimilor aproximativ 4 ani atinse în iunie-iulie –, în contextul controlului strict asupra lichidităţii exercitat de către banca centrală, dar şi al consolidării aşteptărilor privind creşterea în viitorul apropiat a ratei dobânzii de politică monetară. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat parcursul crescător în a doua parte a trimestrului III, mai ales pe scadenţele medii şi lungi, receptând şi influenţa evoluţiilor de pe piaţa financiară internaţională. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienţilor nebancari au continuat să se reducă în intervalul iulie-august 2021, cu unele excepţii, influenţate fiind şi de prelungirea scăderii IRCC. Descreşterea acestuia a încetinit totuşi sensibil în trimestrul IV 2021, au subliniat unii membrii ai Consiliului, iar, în primele trei luni din anul următor, indicele va cunoaşte probabil, în premieră, o majorare.

Membrii Consiliului au evidenţiat şi creşterea relativ pronunţată consemnată de cursul de schimb leu/euro la mijlocul lui august, după scăderea acumulată în prima parte a trimestrului III sub influenţa unor factori sezonieri, precum şi tendinţa moderat ascendentă manifestată de acesta ulterior, inclusiv în condiţiile restrângerii diferenţialului ratelor dobânzilor pe termen scurt – ca urmare a noilor majorări ale ratelor dobânzilor-cheie efectuate de către două bănci centrale din regiune –, iar, mai apoi, pe fondul tensionării mediului politic intern. În aceste condiţii, s-a arătat, în mod repetat, că incertitudinile sporite privind consolidarea bugetară generate de actualul context politic, alături de dimensiunea dezechilibrului extern şi de dinamica inflaţiei, sunt de natură să mărească prima de risc suveran, cu potenţiale consecinţe adverse asupra ratei de schimb a leului, implicit asupra inflaţiei, încrederii în moneda naţională şi a indicatorilor de vulnerabilitate externă, precum şi asupra costurilor de finanţare a economiei.

Membrii Consiliului au remarcat, de asemenea, dinamica alertă a creditului acordat sectorului privat, care a urcat mai ferm în teritoriul de două cifre în primele două luni ale trimestrului III 2021, în contextul intensificării fără precedent a activităţii de creditare în monedă naţională în luna iulie, inclusiv cu susţinerea programelor guvernamentale, dar şi al dinamizării moderate a creditului în valută. Au fost evidenţiate volumele record atinse în iulie atât de împrumuturile noi în lei pentru locuinţe, cât şi de cele pentru consum, precum şi creşterea în apropierea maximelor istorice a fluxului creditelor în monedă naţională adresat societăţilor nefinanciare. Pe acest fond, soldul creditului în lei a continuat să-şi accelereze creşterea, până la o medie de 17,4 la sută în iulie-august – cea mai înaltă valoare din ultimii 5 ani – de la 15,2 la sută în trimestrul II, iar ponderea lui în total s-a mărit în august la 71,3 la sută.

Rata inflației, într-o continuă creștere

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va creşte probabil mult mai pronunţat pe orizontul scurt de timp decât s-a anticipat în prognoza din luna august, care indica un vârf de 5,6 la sută în decembrie 2021 şi un nivel de circa 3,4 la sută începând cu trimestrul III 2022, marginal sub limita de sus a intervalului ţintei.

Responsabile de înrăutăţirea considerabilă a perspectivei apropiate a inflaţiei continuă să fie şocurile adverse puternice pe partea ofertei, îndeosebi cele externe, al căror impact este însă potenţat, pe plan intern, de liberalizarea în acest an a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului. Determinante pentru perspectiva apropiată sunt noile majorări ample anticipate a fi consemnate de preţurile produselor energetice, în principal de preţul gazelor naturale, şi, într-o mai mică măsură, de preţul combustibililor, prioritar pe seama componentei non-benzină şi motorină. Lor li se alătură creşterea suplimentară înregistrată în septembrie de preţul produselor din tutun, precum şi dinamica ceva mai înaltă aşteptată în cazul preţurilor administrate. Acestea sunt de natură să mărească considerabil dimensiunea şi durata deviaţiei pozitive a ratei anuale a inflaţiei de la limita de sus a intervalului ţintei, au observat membrii Consiliului, dar şi să genereze pe orizontul mai îndepărtat de timp efecte de bază dezinflaţioniste semnificative.

Impactul inflaţionist al şocurilor pe partea ofertei ar putea fi chiar mai puternic şi mai prelungit decât arată evaluările actuale, au atenţionat mai mulţi membri ai Consiliului, semnalând ascensiunea continuă şi/sau abruptă a cotaţiilor unor mărfuri energetice şi non-energetice, precum şi persistenţa blocajelor în lanţurile de producţie şi aprovizionare, asociate cu costuri crescute de transport, ce afectează vizibil – direct sau indirect – şi inflaţia de bază, inclusiv pe calea preţurilor importurilor. Au fost, de asemenea evocate ponderea mare deţinută în coşul IPC de preţurile alimentelor, energiei şi combustibililor, precum şi gradul potenţial de transferare în preţurile de consum a creşterilor de costuri materiale, în condiţiile unei cereri încă solide, dar în temperare, alături de previzibila majorare a tarifelor poliţelor RCA.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupaţi de riscul ca puseul inflaţionist provocat de şocurile pe partea ofertei – implicând urcarea considerabilă şi relativ persistentă a ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei –, să deterioreze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze astfel efecte secundare importante, eventual printr-o spirală salarii-preţuri, având în vedere şi tendinţa de scădere a gradului de relaxare a pieţei muncii. În aceste condiţii, a fost subliniată în mod repetat nevoia ancorării anticipaţiilor pe termen mediu, inclusiv din perspectiva credibilităţii băncii centrale. În acelaşi timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele directe tranzitorii ale şocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, prin pierderile ample pe care le-ar provoca activităţii economice şi ocupării forţei de muncă pe un orizont mai îndelungat de timp.

La nivelul întregului PIB este de aşteptat o accelerare uşoară a creşterii acestuia în trimestrul III, datorită performanţelor foarte bune ale agriculturii, implicând, în contextul efectului de bază asociat redresării consistente din perioada similară a anului trecut, o modestă scădere a dinamicii lui anuale în primele trei luni ale semestrului II 2021, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a constatat că, potrivit evoluţiilor recente ale indicatorilor relevanţi, continuarea creşterii alerte în termeni anuali a economiei în trimestrul III este susţinută probabil doar de cererea internă – prioritar de consumul privat şi, într-o mai mică măsură, de formarea brută de capital fix. În schimb, din partea exportului net este posibilă o contribuţie negativă mărită la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care în luna iulie exporturile de bunuri şi servicii şi-au redus mult mai pronunţat variaţia anuală decât importurile, conducând şi la accelerarea puternică a creşterii anuale a deficitului comercial. Pe acest fond, pe ansamblul primelor şapte luni ale anului, deficitul de cont curent a continuat să depăşească cu peste 70 la sută nivelul înregistrat în perioada similară a anului anterior, au reliefat unii membri ai Consiliului, în pofida prelungirii evoluţiei relativ mai favorabile a balanţelor veniturilor.

Totodată, incertitudini şi riscuri crescute generează noul val pandemic, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului, evidenţiind înrăutăţirea accelerată a situaţiei sanitare şi nivelul foarte scăzut al vaccinării pe plan intern, dar şi gradul mai redus de severitate al restricţiilor probabil reinstituite, precum şi capacitatea crescută de adaptare a firmelor şi populaţiei la cerinţe de distanţare socială.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat reclamă continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin majorarea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după stoparea în luna mai a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţă secundară şi întărirea ulterioară a controlului exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.

O asemenea calibrare a conduitei politicii monetare vizează readucerea şi menţinerea pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe orizontul mai îndepărtat de timp, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală, şi în condiţii de protejare a stabilităţii financiare. S-a considerat, totodată, a fi necesară monitorizarea atentă a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută, de la 1,25 la sută, concomitent cu păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută, de la 0,75 la sută, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută, de la 1,75 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Tags: