Dezvoltatorii imobiliari din România poartă discuții direct cu băncile-mamă pentru obținerea de împrumuturi cu valori mari, pentru a evita aplicarea taxei bancare impuse de OUG 114.
„Tranzacțiile pe care am lucrat s-au deblocat după modificarea taxei. Clienții ne întreabă dacă această taxă se va adăuga marjei. Răspunsul este că depinde de valoarea finanțării și de relația cu banca. Acest cost poate fi împărțit sau chiar suportat de bancă. În domeniul finanțărilor imobiliare a apărut un apetit pentru acordarea de credite din alte state membre UE, mai ales de la băncile care fac parte din grupuri internaționale. Pentru credite cu valoare mare sunt discuții intense de acordare a lor direct de către banca-mamă, situație în care nu s-ar mai aplica această taxă“, a declarat Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale în cadrul companiei de consultanță și audit Deloitte, potrivit profit.ro.
OUG 114 declară sectorul construcțiilor ca fiind o prioritate de importantă națională pentru economie în următorul deceniu și oferă o serie de facilități fiscale în sprijinul său, însă impactul negativ pe care îl resimte este semnificativ.
Ordonanța a crescut salariul net al unui angajat în construcții cu până la 35%, iar ce salariul minim a ajuns la 3.000 de lei, o majorare de circa 30% față de alte sectoare economice.
Mai mult, la această creștere a contribuit acordarea unei reduceri de impozit pe venit, de contribuții de sănătate și de anumite contribuții sociale.
„Creșterea salariului minim la 3.000 de lei nu este corelată cu aplicarea facilității fiscale. Pot exista societăți care intră la obligativitatea creșterii salariului minim, dar s-ar putea să nu intre la partea de facilitate, în condițiile în care intenția a fost ca cele două să fie corelate. În plus, obligația de creștere a salariului minim se aplică, aparent, tuturor angajaților dintr-o companie de construcții, inclusiv contabililor, avocaților, consilierilor juridici și altor funcții de suport“, a adăugat Alexandra Smedoiu.