EXCLUSIV // Ce se întâmplă cu prețul pâinii în România, în condiții de secetă: „Pe o producție scăzută este evident că pot fi ajustate pe plus”

EXCLUSIV // În 2019, prețul pâinii și al cerealelor din întreaga UE a fost de aproximativ trei ori mai mare în statul în care se raportează prețuri maxime, comparativ cu statul în care se raportează prețuri minime. Atunci când nivelurile prețurilor din țări sunt comparate cu indicele mediu al nivelului prețurilor din UE, 100, rezultatele arată că în 2019, prețul pâinii și al cerealelor a fost cel mai ridicat în Danemarca (cu un indice al nivelului de preț de 151), urmat de Austria (133) , Luxemburg și Finlanda (ambele 125), potrivit Eurostat.

În schimb, nivelurile prețurilor pentru pâine și cereale în 2019 au fost cele mai scăzute în România (cu un indice de preț de 53), urmate de Bulgaria (65) și de Polonia (70).

Politică - 13 nov, 12:40

Propunerea senatorului PNL Mircea Pufu ca materia primă din agricultură să fie procesată tot în țară: „Nu se poate să fim grânarul Europei, să exportăm grâul și să importăm aluat congelat din Franța” (VIDEO)

În România, pâinea costă jumătate din media UE. Dacă pornim de la o medie europeană de 100%, prețul pâinii în România este cu 53%, de trei ori mai puțin, față de 151% în Danemarca, unde se vinde cea mai scumpă pâine din UE. Pâinea în România este mai ieftină și decât în țările care vin imediat înaintea ei, Bulgaria și Polonia. Media europeană o reprezintă Germania, unde pâinea e mai ieftină decât în țări ale Europei de est, cum sunt Slovenia, Croația și Grecia.

Fermierii din România, despre creșterea prețurilor la pâine

Daniel Botănoiu, fermier și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a precizat pentru B1.RO că în contextul unui an secetos prețul pâinii ar putea să crească în perioada următoare, având în vedere că producția este în scădere: “Estimez că producția este în scădere și, evident că prețurile vor depinde în primul rând de cerere. Cererea tinde să rămână an de an constantă. Pe o producție scăzută însă este evident că prețurile pot fi ajustate pe plus”.

În ceea ce privește statistica oferită de Eurostat privind prețul pâinii, Daniel Botănoiu consideră că în România, acesta nu este atât de scăzut precum pare raportat la salarii.

“Ce apare aici este doar statistică pentru că în România există destul de multe făbricuțe, cuptoare mici care aprovizionează piața. Eurostat se referă numai la unitățile mari care raportează. Statisticile se bazează pe cei care declară datele. Eu zic că prețurile nu sunt așa de mici raportat la ceea ce înseamnă salarii. Sigur dacă pâinea în Italia sau Belgia are un alt preț trebuie raportat la salariile pe care cetățenii le au. În România funcționează zicala un vot, o pâine! Din punctul acesta de vedere eu cred că nu sunt atât de scăzute prețurile. Sunt simple statistici, estimări”, a subliniat Daniel Botănoiu.

Cum influențează seceta piața cerealelor

La rândul său, Clubul Fermierilor Români atrage atenția prin intermediul unui comunicat că fermierii români au un cost foarte ridicat al producției în actualul an agricol din cauza secetei. Analiza financiară indică acumularea de datorii restante la creditorii care au finanțat anul agricol 2019-2020, ceea ce conduce la tendința fermierilor de a urmări maximizarea veniturilor prin așteptarea unor condiții mai bune la vânzare.

“Constatăm în acest sens că relativ cantități scăzute de grâu au fost contractate și vândute. În ciuda secetei și a estimării de recoltă de 6,7 milioane de tone calculată de experții Clubului (confirmată și prin raportul Departamentului de Stat pentru Agricultură al SUA), siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată, ținând cont de necesarul intern al României de maxim 180.000 tone / lună. De aici, rezultă un necesar de aproximativ 2,2 milioane tone consum intern anual”, se precizează în comunicat.

Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, ajungem la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 mil tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern.

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, menționăm vânzarea efectuată cu câteva zile în urmă în județul Argeș pentru piața locală, pentru care prețul de vânzare a fost de 845 lei /tonă.

Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.