Financial Times: Românii plătesc scump ca să scape de datorii

Efectele programelor de austeritate asupra valorilor politice din sudul Europei pot trezi îngrijorarea, arată Financial Times într-un editorial care analizează efectele măsurilor de austeritatea în mai multe țări europene.

Valorile politice care pot rezulta dintr-un exerciţiu de austeritate în absenţa creşterii economice, sunt de asemenea nefaste, se arată în materialul citat.

„În perioada modernă, există o ţară europeană care a folosit austeritatea în locul creşterii pentru a îşi plăti datoria către creditori: România lui Nicolae Ceauşescu. De-a lungul anilor ‘80, Ceauşescu a decis că ţara sa trebuie să îşi achite datoria pe care o avea către vest. Pentru a atinge acest ţel, a cerut ca producţia industrială şi cea agricolă să se îndrepte în special către export. Românii au fost supuşi unor lipsuri incredibile de mâncare şi energie şi zone mari din ţară au ajuns într-o stare care amintea de Evul Mediu. Cu toate astea, datoria a fost plătită”, scrie editorul.

Grecia, Spania sau Italia sunt de asemenea printre țările care au aplicat planuri ample de austeritate. În Grecia, dar și în Spania, dificultăţile financiare au provocat proteste ample în rândul populaţiei. Tocmai de aceea troica de creditori – FMI, CE și Banca Mondială – trebuie să știe clar ce politică va fi aplicată în aceste țări, dincolo de rezultatele economice țintite.

În sprijinul afirmațiilor, editorialistul susţine punctul de vedere al unui articol publicat pe data de 4 octombrie în acelaşi ziar de Mark Mazower.

„Evoluţia economiei a fost cea care a născut dezbateri aprinse cu privire la criza zonei euro, dar ceea ce ar trebui să ne preocupe în realitate este evoluţia la nivel politic. Să ne amintim că proiectul european postbelic îşi propunea să folosească integrarea economică şi beneficiile sale pentru a rupe legătura dintre această zonă şi trecutul său sângeros. Dar acum, în Europa de Sud, violenţa este una din principalele consecinţe ale programelor de austeritate. Miza programelor aplicate ar trebui să fie nu doar apartenenţa la zona euro, ci democraţia însăşi”, scria Mazower.