Grupul NEPI pierde sute de milioane de lei anual, dar continuă să funcționeze în România. Statul nu ia nici un ban

Grupul NEPI pierde sute de milioane de lei anual, dar continuă să funcționeze în România. Statul nu ia nici un ban
Mall Promenada ce aparține grupului NEPI Rockcastle / Foto: Nepirockcastle.com

Grupul NEPI deține mall-uri și spații de retail evaluate la suma de două miliarde de euro, dar evită să plătească taxe statului român. Grupul nu face profit și înregistrează, anual, pierderi de sute de milioane de lei.

Firele din grupul NEPI nu plătesc aproape deloc impozit pe profit în România, în ciuda zecilor de mall-uri și spații comerciale pe care le administrează, arată o anchetă realizată de Newsweek.ro.

În cazul în care pierderile extraordinar de mari, realizate în fiecare an, nu sunt acoperite cumva, firmele intră în faliment. Totuși, acesta nu este și cazul NEPI, care potrivit sursei citate anterior fie a găsit o sursă de finanțare prin împrumuturi ce nu trebuie returnate, fie ar apela la o schemă de finanțare și ajutor în interiorul grupului. O astfel de schemă ar putea ascunde transferul de capital din România, către alte filiale ale grupului, din străinătate.

Pierderi de 554 de milioane în 2015

Compania NEPI Rockcastle, aceasta deține în România 42 de SRL-uri, după cum arate datele oficiale publicate de companie.

Cele mai multe dintre ele dețin și administrează mall-uri, dar și spații de retail. Cei de la Newsweek au analizat datele financiare ale acestor firme, începând cu anul 2015, fiind și cel mai vechi pentru care Ministerul Finanțelor prezintă datele firmelor.

În 2015 erau înființate doar 36 dintre toatele cele 42 de firme pe care NEPI le deține astăzi, iar 29 dintre ele au avut doar pierderi.

Veniturile tuturor celor 36 de firme au fost de 800 de milioane de lei, dar au înregistrat cheltuieli de 1,35 miliarde de lei. Astfel, au rezultat pierderi în valoare de 554 de milioane de lei, acumulate de toate cele 29 de firme, în timp ce profitul celorlalte 7 firme a fost de 20 de milioane de lei.

În 2016, pierderi de 291 de milioane

2016 a fost și anul în care numărul firmelor din portofoliul NEPI a ajuns la 38, iar cheltuielile, spun cei de la Newsweek, au fost aproape identice cu cele din anul precedent, ajungând la suma de 1,3 miliarde de lei.

Totuși, veniturile au fost mult mai mari, ajungând până la 1,066 miliarde de lei în 2016, iar pierderea cumulată a firmei a fost de 291 miliarde de lei.

Din cele 38 de firme, doar 8 au făcut profit, cumulându-se astfel o pierdere de aproape 10 milioane de lei pentru fiecare firmă. Deși pare a fi o înjumătățire a pierderii din anul precedent, suma de 291 de milioane de lei rămâne în continuare una mare, iar grupul nu a plătit taxe statului român.

Pierderi de 269 de milioane, în 2017

Anul 2017 a adus o creștere a cheltuielilor grupului NEPI, de până la 1,4 milioane de lei. Totuși, și veniturile au crescut până la suma de 1,13 miliarde lei.

Cele 29 de firme care au înregistrat datorii au cumulat o pierdere de 269 de milioane, fiind o medie de câte 5,5 milioane de lei pierdere, pentru fiecare firmă.

Profitul filmelor care nu au ieșit pe minus a fost de 50 de milioane de lei, fiind vorba despre o scădere de peste 21 de milioane de lei.

190 de milioane, pierderea din 2018

În 2018, numărul firmelor din grupul NEPI a ajuns la 40. Cheltuielile cumulate au scăzut față de 2017, dar nu mai mult de 1,31 miliarde de lei.

Totodată, pierderile au scăzut și ele în 2018, dar nu mai mult de 190 de milioane de lei, fiind vorba de aproape 80 de milioane mai puțin comparativ cu anul precedent.

Pentru fiecare firmă, suma reprezintă o pierdere anuală de 3,7 milioane. 16 dintre cele 40 de firme au înregistrat profit în 2018, valoarea cumulată a acestuia fiind de 53 de milioane de lei.

În 2019 s-au înregistrat pierderi de 292 de milioane

În 2019, numărul firmelor din grupul NEPI a ajuns la 42. Cheltuielile totale au fost de peste 1,5 miliarde de lei, pierderile crescând până la 292 de milioane.

2020, pierderi de 421 milioane

În 2020, grupul NEPI a înregistrat pierderi de peste milioane de lei, pentru firmele din România, peste 1,53 miliarde de lei, dar cu pierderi cumulate de 421 de milioane de lei, precizează sursa citată mai sus.

Totuși, deși 2020 a fost un puternic marcat de pandemia de COVID-10, nouă dintre firmele NEPI au înregistrat un profit de 45 de milioane de lei, fiind vorba despre  o medie anuală, netă, de cinci milioane de lei pentru fiecare firmă.

Este vorba despre un profit aproape dublu față de anul 2019, când s-au înregistrat 36 de milioane profit și în ciuda restricțiilor și măsurilor impuse de pandemie.

După cum arată Newsweek.ro, trendul veniturilor firmelor NEPI România în intervalul 2015-2020 arată o creștere de la 800 de milioane lei în 2015, la 1,06 miliarde în 2016, 1,13 miliarde lei în 2017, 1,12 miliarde lei în 2018, 1,21 miliarde lei în 2019. În 2020 veniturile au fost la nivelul lui 2018, cu 1,11 miliarde de lei, în ciuda crizei impuse de pandemia de COVID-19.

Cum poate funcționa un grup de firme cu cifre catastrofale

Consultantul Valentin Ionescu a fost consultat de echipa Newsweek, fără a i se dezvălui identitatea firmei:

Astfel de firme cu pierderi anuale consecutive nu au cum să supraviețuiască decât dacă sunt finanțate. Și pot fi finanțate în două feluri: fie prin împrumuturi bancare, fie prin împrumuturi de la firma-mamă (…) Trebuie văzut pe ce se duc banii firmelor, trebuie văzute cheltuielile de exploatare. De multe ori, din experiența mea, banii se duc pe contracte cu terți pentru servicii sau mărfuri”, a explicat consultantul Valentin Ionescu, pentru sursa citată mai sus.

Cheltuielile cu terții sunt foarte mari

Firmele din grupul NEPI înregistrează cheltuieli foarte mari cu terții. În datele făcute publice de către Ministerul Finanțelor nu sunt specificate și detaliate cheltuielile, dar există o practică, printre mai multe companii străine, la terții din cheltuieli să fie, de fapt, alte firme din același grup, care se ocupă de servicii și produse, la prețuri corespunzătoare.

Este vorba de transfer de capital (…) Nu plătesc nimic la stat, acesta este interesul unor astfel de firme”, a mai adăugat consultatul economic Ionescu, pentru Newsweek.ro.

Totodată, fiscul nu are ce să îi facă unei astfel de firme, decât dacă este vorba despre un contract fictiv la mijloc, a mai explicat el.

Fiscul nu are ce să-i facă unei astfel de firme decât dacă e vorba de un contract fictiv la mijloc, dacă se constată că serviciile sau produsele contractate nu se livrează. Dacă nu e vorba de un contract fictiv, e foarte complicat să acuzi de ceva o firmă cu contracte în regulă, chiar dacă face achiziții la prețuri foarte mari”, a mai explicat consultatul economic Valentin Ionescu.