În România, importurile de bunuri sunt din ce în ce mai mari față de exporturi. În primele 9 luni din 2022, importurile au depășit exporturile cu un volum echivalent cu 12,3% din PIB cumulat pe primele trei trimestre din 2022, în creștere față de aceeași perioadă din 2021 (10,3%) sau 2020 (8,7%), arată o analiză a Alpha Bank, citată de Profit.
În Cehia, exporturile continuă să depășească importurile, dar cu un volum mai mic (1,5% din PIB) față de anii precedenți.
Balanțele comerciale ale Poloniei și Ungariei au trecut pe deficit, importurile au depășit exporturile cu 2,9%, respectiv 6,8% din PIB în primele 9 luni din 2022 spre deosebire de aceeași perioadă a anilor precedenți, când exporturile au fost cele care au depășit importurile, scrie Hotnews.ro.
Astfel, Polonia și Ungaria, la fel ca România, trebuie să se împrumute pentru a plăti importurile în exces față de exporturi, doar că în România necesarul de finanțare în raport cu PIB este de 4,2 ori mai mare decât cel al Poloniei și de 1,8 ori mai mare decât cel al Ungariei, potrivit analizei Alpha Bank.
România are deficite cu fiecare din cele trei mari grupuri de parteneri comerciali: zona euro (19 țări), UE fără zona euro (8 țări) și zona din afara UE (extra UE).
Deficitele în creștere sunt cele cu UE fără zona euro și țările din afara UE, deficitul cu zona euro reducându-se marginal.
În primele 9 luni din 2022 față de primele 9 luni din 2021, cea mai mare creștere a deficitului raportat la PIB s-a înregistrat cu țările din afara UE (+43,3%).
În aceeași perioadă, Polonia, Cehia și Ungaria au înregistrat excedente comerciale cu țările UE, atât cu zona euro cât și cu grupul din afara zonei euro și deficit aproape dublat cu țările din afara UE.
Creșterea prețului combustibililor, alimentelor și altor materii prime determinată de penuria generată de perturbările din lanțurile de aprovizionare din cauza pandemiei Covid-19 și a războiului din Ucraina, a afectat toate țările dependente de aceste importuri.
Ceea ce a moderat șocul înregistrat de comerțul cu bunurile intermediare în țările vecine a fost capacitatea de export semnificativă a producției lor autohtone specializate.
Criza energetică și a materiilor prime a crescut deficitul balanței comerciale internaționale cu bunuri intermediare în regiune.
În România, această creștere nu a putut fi compensată de excedentele celorlalte categorii de bunuri, în aceeași măsură precum în țările din regiune. Capacitatea de export a producției autohtone s-a dovedit a fi un amortizor de șoc prea slab.