În vreme ce românii și micii antreprenori sunt împovărați cu taxe tot mai mari, pentru a se mai acoperi din deficitul bugetar, mai multe mari companii au datorii de miliarde de lei la stat. Sumele sunt de-a dreptul amețitoare.
Pe primul loc în topul firmelor cu datorii la cele patru bugete de stat se află Italia Tobacco SRL, care are de plătit un miliard patru sute șaptezeci și opt de milioane de lei. Pe locul 2 e Agroponte SRL, cu o sumă apropiată.
1. Italia Tobacco SRL – 1478125525 lei
2. Agroponte SRL – 1470671987 lei
3. Galaxy Tobacco SA – 1301707889 lei
4. Societatea Națională a Căilor Ferate Române RA – 1276456213 lei
5. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – 1174483865 lei
6. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – 1048664771 lei
7. Societatea Comercială pentru Închiderea Conservarea Minelor SA – 1000819519 lei
8. Urban SA – 981634905 lei
9. Carom SA – 980766941 lei
10. Benz Oil SRL – 789270929 lei
La bugetul de pensii, companiile care au cele mai mari datorii sunt de stat.
1. Societatea Comercială pentru Închiderea Conservarea Minelor SA – 820163935 lei
2. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – 570657936 lei
3. Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – 555002759 lei
4. Societatea Națională a Căilor Ferate Române – 534194547 lei
5. Societatea Națională a Cărbunelui SA – 248257700 lei
6. Urban SA – 243987758 lei
7. Moldomin SA – 129092399 lei
8. Realitatea Media SA – 93881657 lei
9. Regia Autonomă pentru Activități Nucleare RA – 90448501 lei
10. Societatea Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje CFR IRLU SA – 88863568 lei
1. Societatea Națională a Căilor Ferate Române – 199848598 lei
2. Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA – 160581506 lei
3. Urban SA – 94182390 lei
4. Societatea Întreținere și Reparații Locomotive și Utilaje CFR IRLU SA – 39282367 lei
5. Realitatea Media SA – 36209867 lei
6. Societatea Națională a Cărbunelui SA – 31351664 lei
7. Centrala Electrică de Termoficare Iași (CET) SA – 30578708 lei
8. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – 30515319 lei
9. Maribo Serv SRL – 29743079 lei
10. Regia Autonomă pentru Activități Nucleare RA – 25898692 lei
1. Italia Tobacco SRL – 1478125525 lei
2. Agroponte SRL – 1470671987 lei
3. Galaxy Tobacco SA – 1291165944 lei (cu obligații fiscale contestate 24341252 lei)
4. CAROM SA – 944872897 lei
5. Benz Oil SRL – 787793983 lei
6. Diamond Offshore Netherlands BV Amsterdam Sucursala București – 772182339 (cu obligații fiscale contestate 371400874 lei)
7. Societatea Națională a Căilor Ferate Române – 674864436 lei
8. Urban SA – 638913041 lei
9. Oana Management SRL – 481180898 lei
10. Ana Oil SRL – 428487132 lei
Datele au fost analizate de RisCo.ro, pentru Știrile ProTV.
România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 9,3% din PIB, de departe cel mai mare din UE, iar datele pe cât s-a scurs din anul acesta arată chiar mai rău. În acest context, la 1 august a intrat în vigoare un prim pachet fiscal cu măsuri de austeritate, ce lovesc mai ales în micile firme și oamenii de rând. Guvernanții au promis că în următoarele pachete vor ataca risipa din instituțiile și companiile de stat, numai că, deloc o surpriză, aceste măsuri deja au fost amânate.
Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat că am ajuns la un deficit bugetar uriaș din cauza unei „combinații de populism al politicienilor, dintr-o lipsă de cultură economică crasă a publicului și din baia subcognitivă a celor informați – de multe ori e preferat neadevărul convenabil în fața adevărului neconfortabil!”.
În schimb, alți specialiști acuză că românii de rând suferă din cauza măsurilor de austeritate, deși ei n-au nicio vină, iar adevărații vinovați pentru dezastrul bugetar al țării nu suferă nicio consecință.
„Deficitul bugetar nu a fost creat de plătitorii de taxe. El a fost creat de guvernele anterioare prin o proastă administrare a finanțelor statului. Au mai contribuit la aceasta și rău-platnicii, cei care fac evaziune fiscală și al căror drum, direct sau indirect, e greu de spus, este facilitat tot de organisme guvernamentale”, a afirmat Dan Schwartz, consultant fiscal.
La rândul său, Cristian Păun a susținut că majorările de taxe vor afecta mai ales păturile sărace ale populației și efectele vor fi destul de insuportabile „pentru cei cu boli, cei în vârstă”. Profesorul de economie a respins declarațiile unor foști guvernanți că nu e momentul acum să căutăm vinovații și a insistat că vinovații trebuie arătați cu degetul: „Coaliția PSD-PNL-UDMR a avut posibilitatea să reducă deficitul și nu au făcut-o în 2022, 2023 și 2024”.
România ar trebui anul acesta să coboare sub ținta de deficit de 7%, dar economistul Ionuț Dumitru, consilierul onorific al premierului Ilie Bolojan, nu crede că acest lucru e posibil: „Pentru anul acesta, ținta pe care o aveam, știți bine, era 7 % din PIB, care, în momentul de față, după mine, e scoasă din discuție. (…) Până la finalul anului, nu mai sunt foarte multe luni, care să aducă economii foarte mari sau să aducă o reducere de deficit și atunci, mai degrabă, orizontul 2026 e unul mai fezabil, să atingem ținta pe care ne-am asumat-o față de Comisia Europeană de 6, în jur de 6% din PIB”.