Românii din generațiile Millennials și Z se așteaptă la înrăutățirea situației economice și a contextului sociopolitic (studiu Deloitte)

Românii din generațiile Millennials și Z se așteaptă la înrăutățirea situației economice și a contextului sociopolitic (studiu Deloitte)

Românii din așa-numitele generații Milennials și Z se așteaptă la înrăutățirea situației economice și a contextului sociopolitic în acest an, principalul lor motiv de îngrijorare fiind legat de creșterea costului cu traiul zilnic, arată un studiu Deloitte.

Principala îngrijorare a românilor din generațiile Millennials și Z, creșterea costului cu traiul zilnic

Studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey 2022 arată că evoluția economiei și situația socială și politică îi preocupă pe românii din generațiile respective – mai exact, 59% dintre Millennials și 49% dintre membrii Generației Z se așteaptă la înrăutățirea condițiilor economice, în timp ce 55% dintre Millennials și 45% dintre cei din Gen Z preconizează înrăutățirea contextului sociopolitic, procente în creștere cu cel puțin 10 puncte față de datele înregistrate anul trecut.

„Aceste perspective îi determină să fie mai prudenți în privința locului de muncă, astfel că ponderea celor care vor să rămână în aceeași companie mai mult de cinci ani a crescut în ultimul an de la 32% la 41% în cazul Millennials, și de la 21% la 42% în rândurile Generației Z, în timp ce numărul celor care vor să plece mai devreme de doi ani a scăzut de la 44% la 28%, respectiv de la 39% la 29%”, spun reprezentanții Deloitte.

La nivel global, notează Deloitte, tinerii sunt mai optimiști decât cei din țara noastră.

„Proporția celor din Generația Z care se așteaptă la o înrăutățire a situației economice s-a redus de la 41% la 37% la nivel global, iar în cazul Millennials, de la 43% la 37%. În privința deteriorării contextului sociopolitic, percepția este stabilă, media globală înregistrând o ușoară scădere, de la 40% la 39% (Gen Z) și de la 41% la 39% (Millennials)”, se arată în comunicatul companiei.

Costul tot mai ridicat al traiului zilnic reprezintă principalul motiv de îngrijorare pentru 51% dintre Millennials, respectiv pentru 32% dintre cei din Gen Z.

„Cu toate acestea, tinerii români spun că își pot susține fără dificultate cheltuielile lunare (63% dintre Millennials și 57% din Generația Z), în timp ce media globală este mai redusă (55%, respectiv 47%). Reprezentanții Generației Z din România sunt optimiști și cu privire la pensionare, 55% fiind încrezători că vor avea un venit confortabil în acel moment, în timp ce doar 46% dintre Millennials au această convingere. La nivel global, media este de doar 41% în ambele cazuri”, se mai arată în același comunicat.

În schimb, comparativ cu anul trecut, proporția românilor stresați în cea mai mare parte a timpului s-a redus cu zece puncte procentuale la Millennials, la 34%, respectiv cu trei puncte procentuale pentru Gen Z, la 48%.

„Motivele care stau la baza alegerii angajatorului diferă de la o generație la alta. Pentru Millennials, cel mai mult contează echilibrul dintre activitatea profesională și viața personală (44%) și oportunitățile de dezvoltare (37%), iar cei din Generația Z sunt mai interesați de salariu și alte beneficii financiare (31%) și de flexibilitatea programului de lucru (28%)”, menționează Deloitte.

Românii Millennials lucrează preponderent de la birou (66%), cu 24% dintre ei activând în sistem hibrid și doar 6% la distanță. În cazul celor din Gen Z, 47% își desfășoară activitatea în sistem hibrid, 29% la birou și 22% la distanță. Pentru viitor, Millennials ar prefera să muncească mai mult în sistem hibrid (62%) și doar 22% de la birou, iar cei din Generația Z – 67% hibrid și 12% la birou.

„Rezultatele raportului de anul acesta arată că tinerii își reevaluează prioritățile, ca urmare a provocărilor întâmpinate în ultimii ani, devin mai stabili în privința locului de muncă, dar și mai preocupați să își optimizeze activitatea, astfel încât să obțină venituri mai mari, echilibru între viața profesională și cea personală și oportunități de promovare. În aceste condiții, angajatorii trebuie să analizeze cu mare atenție toate aspectele care țin de flexibilizarea programului de muncă, de la locul de desfășurare a activității, la programul de lucru, interacțiunea cu colegii etc., pentru a găsi modelul optim de lucru pentru organizație.

Pe de altă parte, ar fi un exercițiu interesant de corelat rezultatele acestui studiu cu fenomenul «great resignation», care se manifestă tot mai intens în Europa, dar și în România. Ce reiese cu claritate însă e faptul că angajatorii, în funcție de domeniul în care activează și de categoria profesională a angajaților, ar trebui să accelereze eforturile de actualizare și armonizare a politicilor de personal (recrutare, retenție, motivare etc.), dar mai ales de schimbare a culturii organizaționale astfel încât să ofere angajaților confortul că aparțin unei organizații în care au perspective de dezvoltare pe termen lung”, a declarat Raluca Bontaș, Partner Global Employer Services, Deloitte România.

Schimbările climatice reprezintă și ele o preocupare pentru tinerii români, iar aceștia fac eforturi pentru a proteja mediul (88% dintre Millennials și 92% din cei din Generația Z). Cu toate acestea, foarte puțini sunt de părere că marile companii iau măsuri pentru a combate schimbările climatice (12%, respectiv 22%), iar proporția este și mai redusă în cazul guvernelor (9%, respectiv 7%).

„De câțiva ani remarcăm că și tinerii din România, în special cei din Generația Z, sunt tot mai motivați să contribuie la schimbări atât în interiorul companiei în care activează, cât și în comunitate, cu accent pe protecția mediului. Din acest motiv, observăm deja că atât angajatorii, cât și autoritățile publice acționează din ce în ce mai intens pe agenda de sustenabilitate”, a subliniat Raluca Bontaș.

Studiul Deloitte Global Millennial and Gen Z Survey, ajuns la ediția a 11-a, a fost efectuat în rândul a peste 14.800 de exponenți ai Generației Millennials (născuți între ianuarie 1983 și decembrie 1994) și a aproximativ 8.400 exponenți ai Generației Z (născuți între ianuarie 1995 și decembrie 2003) din 46 de țări din întreaga lume. Printre intervievați sunt atât angajați cu funcții executive în organizații mari, cât și persoane angajate pe bază de proiect (gig), voluntari sau șomeri, absolvenți de studii medii și universitare, dar și persoane care nu au absolvit aceste forme de învățământ (în special în cazul celor din Generația Z).

Urmăriți B1TV.ro și pe