S-a întors roata, angajații concediați în pandemie nu mai revin la vechiul loc de muncă, angajatorii sunt acum cei disperați

S-a întors roata, angajații concediați în pandemie nu mai revin la vechiul loc de muncă, angajatorii sunt acum cei disperați

S-a tot scris de zborurile întârziate sau anulate, cozile la check-in sau la bagaje. Însă criza de personal se resimte și în magazinele din malluri sau din supermarketuri, unde angajații din zona raioanelor de produse aproape că au dispărut. Afișele de la intrare care anunță locuri de muncă libere au devenit ceva normal și sunt afișate tot timpul. În HoReCa suflă vântul. Pare că toți foștii angajați au dispărut undeva, nu se știe unde.

Aroganța angajatorilor i-a făcut pe angajați să aleagă alte locuri de muncă

În 2020 erau puține locuri de muncă iar astfel, balanța înclina în favoarea angajatorilor. Drept urmare angajatorii crescuseră pretențiile, oferind salarii mici și beneficii mai puține. Dar iată că roata s-a întors.

Într-un interviu pentru Libertatea, Bogdan Badea, șeful celui mai mare portal de joburi din România spune că angajații nu au dispărut: „Pur și simplu, cei mai mulți dintre ei nu mai vor să se întoarcă. S-au reprofilat în pandemie, și-au găsit un alt loc de muncă în domenii apărute în pandemie sau în cele care au continuat să funcționeze. Pe mulți îi regăsim în serviciile din online.”

Turismul se plasează în rândul celor mai slab plătite sectoare din economie în 2022, la egalitate cu Sport & Wellness sau Pază şi protecţie. Peste 80% dintre angajaţii din domeniu câştigă sub salariul mediu net pe economie, potrivit datelor unei platforme de recrutare.

Cu toate acestea angajatorii din turism se plângeau că deficitul de forţă de muncă din Turism reprezenta o problemă observând migrarea masivă a candidaţilor către alte domenii, mai stabile, dar şi cu salarii mai mari.

Dar nu și-au pus problema ca pentru a-și atrage angajații să mărească și ei, la rândul lor, salariile. Mulți angajați HoReCa restructurați în pandemie lucrează acum în curierat sau joburi online pe care le pot presta de acasă.

Nu mai doresc să revină la fostul loc de muncă, chiar dacă acolo bacșișul le aducea un venit mai mare. Preferă liniștea, stabilitatea și mai mult timp pentru viața personală.

Și să nu uităm că, spre exemplu, încă din 2018, atunci când nu era niciun fel de pandemie, în sezonul cel mai aglomerat din luna august, salariul mediu din industria HoReCa abia ajunsese la 1.556 de lei net, fiind cu 42% sub nivelul salariului mediu la nivel naţional şi cu doar o treime peste salariul minim pe economie, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cine ar mai vrea să repete experiența acum, când are de ales.

În 2021, unul din doi angajaţi români avea venituri mai mici de 1.600 de lei net pe lună potrivit unor statistici furnizate de confederaţia sindicala Cartel Alfa pentru ZF. A rămas în istorie felul cinic în care ministrul Muncii de atunci, Raluca Turcan l-a sfătuit pe un cetățean care s-a plâns că nu poate trăi din salariul minim pe economie să își caute și un loc de muncă part-time, pentru a-și suplimenta veniturile.

Salariul minim pe economie este în continuare foarte mic în România

În orice caz, în 2022, România continuă să fie codaşă în clasamentul privind cuantumul salariului minim pe economie, din Uniunea Europeană. Doar două state membre UE îşi plătesc muncitorii cu salarii mai mici decât la noi.

La începutul anului, Oficiul European de Statistică a publicat primele date pe 2022 privind salariile minime pe economie ale ţărilor Uniunii Europene. România are al treilea cel mai mic salariu minim, respectiv 515 euro, din blocul comunitar, în timp ce Luxemburg este ţara cu cel mai mare venit minim lunar, care ajunge la 2.257 de euro.

În plus, România și Belgia sunt singurele țări din Uniunea Europeană unde se reglementează săptămâna de 4 zile lucrătoare a 10 ore pe zi. Adică tot 40 de ore de muncă pe săptămână. Restul statelor au adoptat 4 zile a 8 ore de muncă pe săptămână.

Și nu stăm foarte bine nici la transparența salariilor, mai ales când vine vorba de salarii egale și pentru femei și pentru bărbați, pentru aceeași muncă. Comisia Europeană a prezentat, la începutul lunii martie 2022, o propunere legislativă privind transparența salarială, menită să asigure faptul că femeile și bărbații din EU primesc salarii egale pentru o muncă egală.

Aceasta este o altă decizie europeană pe care mulți dintre angajatorii români o ignoră pentru că 40% din angajatorii din România nu publică salariile pe care le oferă pentru că sunt prea mici.

Urmăriți B1TV.ro și pe