Statul român, dat în judecată pentru aurul din Apuseni. Scandal pe un zăcământ de 9 miliarde de lei

Deva Gold, societatea care a inițiat proiectul de exploatare pentru aurul și argintul din munții Apuseni, perimetrul Certej, a dat în judecată Guvernul României și Agenția Națională de Reglementare în domeniul Minier.

Motivul procesului, licența de concesiune pentru aurul din Apuseni

Scandalul a început în ianuarie, atunci când licența de concesiune a expirat, iar guvernul, condus la acea vreme de Marcel Ciolacu, nu a mai reînnoit-o. Motivul invocat de statul român era folosirea cianurilor în extracția aurului.

Acum, reprezentanții Deva Gold spun că au refăcut proiectul și că nu se vor folosi cianuri. Însă, statul român nu a mai luat nicio decizie. Procesul a fost deschis la Curtea de Apel Alba Iulia și are termen de judecată pentru data de 24 noiembrie 2025.

Aurul din Apuseni, de la canadieni, la alți canadieni

Inițial, acționar majoritar al Deva Gold era Eldorado Gold, companie canadiană care a vândut la finalul anului 2024 cele 80,5% din acțiuni. Iar pentru 30 de milioane de dolari, acționar majoritar la Deva Gold a devenit altă companie canadiană: Varvara Development Group (VarDev).

„Vom opera conform celor mai înalte standarde de mediu, pentru a genera un sector minier sustenabil pentru România. Am ținut cont pe deplin de opiniile exprimate de comunități și organizații cu privire la impactul operațiunilor miniere. Prin urmare, nu vom utiliza cianura și nici nu vom produce sterile umede, lucru care a făcut obiectul multor comentarii negative.”, declară reprezentanții VarDev.

Miza scandalului. Cât valorează zăcămintele din Certej

Cheltuielile de exploatare a aurului și argintului  de la Certej, până în 2030 sunt estimate la peste 1,13 miliarde lei. În același timp valoarea zăcămintelor ar fi de 9.000.000.000 lei.

Însă, statul român se alege cu praful de pe tobă. Taxele și redevențele miniere ar fi de 85,7 milioane lei în următorii 5 ani, respectiv o medie de 17,14 milioane lei pe an.

Scandalul cu Gabriel Resources

Scandalul aduce aminte de un alt conflict în care se află statul român în privința zăcămintelor de aur. Cel cu Gabriel Resources, companie care voia aurul de la Roșia Montană. Nici aici nu a fost prelungită licența de exploatare, iar Gabriel Resources cerea despăgubiri de 6,7 miliarde euro.

Până la urmă, compania trebuie să dea statului 47 de milioane de dolari, iar acțiunile companiei au fost puse sub sechestru asigurator ca o garanție pentru recuperarea datoriei.