Studiu: Facultățile din România, inutile la angajare pentru mulți absolvenți. Vin migranți necalificați, pleacă români specializați

Peste 2,4 milioane de cetățeni români sunt inactivi profesional, în timp ce deficitul de lucrători existent pe piața muncii în acel moment se cifra la peste 300.000 de persoane, arată datele studiului “Analiza Pieţei Muncii în România”, realizat de KPMG România; sunt analizate rapoarte la nivelul anului 2021, pentru Confederaţia Patronală Concordia.

Astfel, 2.412.290 de persoane, adică 21,9% din totalul populației inactive, se aflau în întreţinerea altor persoane sau a statului, sau se întreţineau din alte venituri (chirii, dobânzi etc.) – relatează Curs de Guvernare.

Confederaţia Patronală Concordia: „E ciudat să ai doar 500.000 de şomeri şi două milioane de inactivi”

„Datele sunt îngrijorătoare, întrucât avem peste două milioane de persoane inactive. Care este planul nostru, al României, pentru a integra aceste două milioane de persoane pe piaţa muncii?

Fără forţă de muncă, în acest ritm, advers pe toate planurile, România îşi va atinge repede limita creşterii economice. Eu cred că o mare parte din aceşti două milioane de oameni nu sunt inactivi.

Nu sunt, de fapt, aici. E ciudat să ai doar 500.000 de şomeri şi două milioane de inactivi.

Este cumva şi un semnal către autorităţi că trebuie să lămuri acest lucru.

Din câte putem să ne dăm noi seama, mulţi dintre aceşti oameni fie sunt sezonieri, alţii lucrează în alte ţări ale Uniunii Europene şi vin înapoi să facă munci agricole, fie au actele în continuare în România, dar în realitate dacă îi cauţi la adresă nu o să-i găseşti”, a declarat marți, la prezentarea studiului, Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia.

Deficitul cantitativ de forță de muncă va continua să crească

Potrivit surselor citate, la finalul anul 2021, unei persoane ocupate îi reveneau 1,46 persoane inactive plus şomeri, în scădere faţă de nivelul anului 2020, când raportul era de 1 la 1,51.

Raportul menționează că degradarea acestui raport s-a menținut și în 2022, atât în mediul urban, cât şi în rural; deficitul cantitativ de forţă de muncă va creşte la 550.000 în 2023 (față de 300.000 în 2019), pe fondul migraţiei, marginalizării sociale şi declinului demografic care accen­tuea­ză îmbătrânirea populaţiei.

Pentru 2011-2021, la nivel naţional, declinul natural a depăşit 1,1 milioane de locuitori

România se regăsea, în 2021, între primele şase state membre din UE 27 care înregistrau simultan spor natural şi sold migrator negativ, alături de Croaţia, Grecia, Italia, Letonia şi Slovacia.

Studiul s-a concentrat pe o serie de indicatori esenţiali privind piaţa muncii la nivel naţional şi în profil teritorial, grupaţi în jurul unor arii tematice, precum: tendinţe demografice cu impact in piaţa muncii, oferta şi cererea de forţă de muncă, prezentarea unor repere privind atât deficitul de forţă de muncă, cât şi salarizarea din România, menționează publicația citată.

Vești deloc optimiste pentru mulți români

Piaţa forţei de muncă din România rămâne inflexibilă: doar 3% dintre contractele de muncă sunt cu timp parţial iar regimul fiscal schimbat anul trecut nu a ajutat flexibilizarea:

“Pe de-o parte, acest lucru înseamnă mai multă stabilitate pentru cei cu contract de muncă full time, pe de alta, din rândul populaţiei inactive (unde sunt mai multe femei), a şomerilor, a pensionarilor, a tinerilor NEETs, care poate nu ştiu de ce anume să se apuce, putem integra mai mult sub formule mai flexibile, fie că vorbim de alte contracte de muncă atipice nereglementate în România.

Totodată, există o tendinţă de creştere pentru self-employed – pentru care, spre deosebire de angajaţii cu normă parţială, trebuie să fie gândite mecanisme de protecţie socială”, atenționează studiul.

Vin migranți necalificați, pleacă români specializați

Analiza relevă faptul că cei aproximativ 240.000 de lucrători din afara Uniunii Europene (UE) veniţi în România în perioada 2017-2022 ar putea popula un oraş de dimensiunea Ploieştiului, însă cu o populaţie eminamente necalificată sau slab calificată.

Conform datelor, ponderea populaţiei cu nivel mediu de educaţie este în creştere, de la 37,1% în 2011 la 43,5% în 2021, la fel şi în cazul populaţiei cu nivel superior de pregătire (de la 12,9% în 2011 la 16% în 2021), însă “30% dintre aceştia se pierd la angajare”.

Facultățile din România, inutile pentru mulți absolvenți

Rata de angajare în grupa de vârstă 20-34 de ani care au absolvit cu 1-3 ani înainte este de doar 70%, a treia cea mai scăzută din UE. În acelaşi timp, evoluţia ratei supra-calificării relevă o tendinţă de creştere a proporţiei lucrătorilor cu studii superioare ocupaţi în locuri de muncă ce nu necesită un grad de educaţie de nivel terţiar (2012-2020).

Conform datelor KPMG şi Concordia, cele mai ridicate valori ale câştigului salarial mediu lunar se înregistrează în companiile majoritar private şi în companiile cu proprietate integral străină, fiind în medie cu 47%, respectiv 35% mai mari decât media la nivel naţional.

La nivel regional, un salariat câştigă, în medie, cu 40% mai mult faţă de media naţională în regiunea Bucureşti-Ilfov iar cel mai scăzut nivel salarial s-a înregistrat în Teleorman, cu 24,5% mai puţin decât câştigul mediu de la nivel naţional..