Ursula von der Leyen a prezentat un plan în cinci puncte ca răspuns la o criză a prețurilor la energie, determinată de închiderea de către Rusia a conductei cheie Nord Stream 1, dar exacerbată de criza climatică și de efectele persistente ale pandemiei Covid.
Companiile de energie cu emisii reduse de carbon, furnizorii de energie regenerabilă și nucleară care au obținut „venituri enorme… la care nu au visat niciodată” din generarea de electricitate se vor confrunta cu o taxă pe profit, a declarat Von der Leyen, iar veniturile vor fi alocate pentru a ajuta consumatorii și companiile naționale să plătească facturile „astronomice”.
În conformitate cu normele UE în domeniul energiei, prețul energiei electrice este determinat de costul celui mai scump combustibil, de obicei gazul, mai degrabă decât de energia regenerabilă și nucleară, mai ieftină.
Ca urmare a prețurilor la gaz, care au atins cote record, producătorii de energie electrică cu emisii reduse de dioxid de carbon au fost recompensați cu o creștere importantă a veniturilor.
„Aceste venituri nu reflectă costurile lor de producție”, a declarat Von der Leyen. „Așadar, a sosit momentul ca și consumatorii să beneficieze de costurile reduse ale surselor cu emisii reduse de carbon”. Comisia, a spus ea, a propus „să redirecționeze aceste profituri neașteptate” pentru a permite statelor membre să sprijine gospodăriile și companiile vulnerabile.
Companiile de petrol și gaze care au obținut „profituri masive” ar fi, de asemenea, supuse unui impozit neașteptat, pe care Von der Leyen l-a numit „contribuție de solidaritate”.
Deși nu a menționat cifre specifice, un document care a fost dezvăluit și văzut de The Guardian arată că Comisia dorește o limită de 200 de euro pe megawatt oră pentru prețul energiei electrice generate de tehnologiile cu emisii reduse de carbon.
Documentul afirmă că acest lucru „imită rezultatele de piață care ar putea fi așteptate dacă lanțurile de aprovizionare globale ar funcționa normal și nu ar fi supuse armelor de energie prin întreruperi ale aprovizionării cu gaze”.
Documentul care e obiectul unei scurgeri de informații dezvăluie, de asemenea, că executivul UE dorește o reducere obligatorie de 5% a consumului de energie electrică în orele de vârf.
Acest lucru este un ecou al unui plan anterior de economisire a gazelor, deși statele membre ale UE au decis ca aceste măsuri de eficiență să fie voluntare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la acceptarea unui obiectiv obligatoriu.
În cele din urmă, Von der Leyen a propus o plafonare a prețului gazului rusesc, afirmând că este necesar să se reducă veniturile pe care „Putin le folosește pentru a-și finanța războiul atroce din Ucraina”.
UE a cheltuit aproape 88 de miliarde de euro pe combustibilii fosili ruși de la începutul invaziei, la 24 februarie, potrivit unui tracker al ONG-ului „Europe Beyond Coal”.
Însă limitarea plafonului la gazul rusesc va fi probabil contestată de unele state membre ale UE. Polonia susține că UE ar trebui să plafoneze prețul tuturor gazelor din afara UE: se teme că vizând Rusia va declanșa represalii care vor priva Ucraina de taxele de tranzit ale conductelor profitabile.
Vorbind la Vladivostok, Vladimir Putin a respins încercările de a plafona prețurile la petrol și gaze ca fiind „prostești” și „pur și simplu absurde”, susținând în același timp că Rusia are suficienți clienți în Asia pentru a rezista pagubelor.
„Vor lua ei decizii politice care să contrazică contractele?”, a spus el. „În acest caz, vom opri pur și simplu livrările dacă acest lucru contravine intereselor noastre economice. Nu furnizăm gaze, petrol, motorină sau cărbune”.
Întrebată în legătură cu comentariile sale, Von der Leyen a declarat că Rusia a tăiat deja parțial sau complet gazul către 13 state membre ale UE.
„Nu mai dăm nimic despre aceste anunțuri ale Rusiei, pentru că știm că ne șantajează. Cel mai bun lucru este să ne fortificăm și să ne îndreptăm spre alți furnizori. Și să fim solidari”.
Compania energetică de stat Gazprom, controlată de Kremlin, a anunțat vinerea trecută că nu va reporni fluxurile de gaze prin Nord Stream 1, cel mai mare gazoduct care leagă Rusia de Europa.
În timp ce Gazprom a dat vina pe „defecțiuni” la o turbină de-a lungul gazoductului, Kremlinul a declarat ulterior că nu va relua complet livrările de gaz până când Europa nu va ridica sancțiunile impuse ca răspuns la invazia brutală a Rusiei în Ucraina.
Înainte de recenta închidere, livrările de gaze din Rusia către UE scăzuseră la 30% din media anilor 2016-21.
Chiar și înainte de război, Europa se confrunta deja cu o spirală a prețurilor la gaze, deoarece cererea chineză de combustibil a crescut brusc în contextul redresării economice de după pandemie.
Problemele au fost agravate de o vară secetoasă și călduroasă record, care a dus la creșterea cererii de aer condiționat, reducând în același timp energia hidroelectrică din râuri și rezervoare.
Între timp, jumătate din flota îmbătrânită de reactoare nucleare din Franța a fost oprită din cauza unor probleme de coroziune la conducte cheie și a unor verificări de siguranță, inversând rolul tradițional al țării de exportator de energie electrică către vecinii săi.
Von der Leyen a declarat că UE vede efectele schimbărilor climatice și ale secetei și a descris energiile regenerabile ca fiind „asigurarea noastră energetică pentru viitor”.
Planurile mult așteptate vor fi discutate vineri de miniștrii energiei din UE în cadrul unor discuții de urgență. Von der Leyen – care a fost acuzată de reacția lentă la creșterea prețurilor la energie – urmează să discute miercuri planurile cu ambasadorii blocului comunitar, înainte de alte discuții diplomatice.