Anul Nou calendaristic începe la data de 1 ianuarie, în timp ce Anul Nou bisericesc începe la data de 1 septembrie. Cu această ocazie, românii țin cont de o serie de tradiții și obiceiuri, pe care le respectă an de an.
Data de 1 septembrie, pentru începutul anului bisericesc a fost împrumutată de la evrei. Prima zi din luna septembrie, la evrei, era zi de odihnă.
Tradiția spune că, în data de 1 septembrie, Mântuitorul Iisus Hristos și-a început viața publică. A fost momentul în care a intrat în Sinagogă, unde a citit cuvintele Prorocului Isaia.
Anul Nou bisericesc este împărțit în trei mari perioade, astfel:
Ea ține zece săptămâni și se încheie în vinerea mare.
Este perioada ce începe în ziua Paștilor și ține până în Duminica Tuturor Sfinților, fiind vorba despre cea de-a opta duminică după Paști.
Perioada Octoihului ține din prima luni după Duminica tuturor Sfinților, până în Duminica Vameșului și Fariseului.
În luna august, se încheie anul bisericesc, în momentul în care avem Adormirea Maicii Domnului și Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul.
În popor se spune că așa cum va fi vreme pe 1 septembrie, va fi și în restul anului.
În cazul în care ploua în dimineața zilei de 1 septembrie, atunci și primăvara va fi una ploioasă.
Dacă cerul este înnorat în prima zi de toamna, atunci așa va fi și vremea din restul anotimpului.
Dacă vremea de la amiază va fi frumoasă, cu soare și cer senin, atunci așa va fi vremea pe tot parcursul anului.